BA RIA - La Cochinchine

Hits: 405

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia fisica

    Pruvincia di Baria [Bà Rịa] hè à livanti di Cochin-Chine. E so cunfini sò: In u nordu, a pruvincia di Bienhoa [Biên Hoà]; in est, a pruvincia di Binh Thuan [Binh Thuan], u cunfini di u quali cunfina u Mare di u livante; in u sudu, u Mari Estu finu à u Capu Ghjacumu; in ovest, a baia di Ganh Rai [Gành Rái] è u Saigon [Sài Gòn] fiume.

     L'area superficiale di a pruvincia ùn pò micca esse difinita esattamente, postu chì quella parte di u so territoriu occupata da i cantoni di Mois di Co Trach [C ổ Trạch] e Nhon Xuong [Nhơn Xương] hè pocu cunnisciutu, è solu una indagine topografica parziale hè stata realizata in modu chì a so alcuna attuale ùn pò esse fissa. L'area superficiale cunnisciuta di i cantoni Annamite hè di 1.052 km quadrati, è l'area tutale pò esse stimata à circa 2.350 km quadrati. L'area cultivata hè di 23.421 ettari 20 ettari è 84 c. A distanza da Baria [Bà Rịa] à i principali paesi di e pruvince vicine hè: Baria [Bà Rịa] à Bienhoa [Biên Hoà] 71 km, Baria [Bà Rịa] à Bienhoa-Saigon [Biên Hoà-Sài Gòn] 101 km, Baria [Bà Rịa] finu à u Capu Ghjacumu 23 km. E strade di vittura in cundizione perfetta aghjunghjenu questi diversi centri.

     Ci hè un serviziu postale rigulari da i veiculi di u mutore publicu trà Baria [Bà Rịa] e Capu Ghjacumu corre trè volte à settimana, à dì u marti, u mercuri è u sabbatu.

Oltre à stu serviziu postale di vitture, ci sò altre spese di mutore nant'à a Baria-Bienhoa-Saigon [Bà Rịa-Biên Hoà-Sài Gòn] strada. Cape St. Jacques à Saigon [Sài Gòn] costa 2 $ 00 ognunu. E carriere pò esse affruntate à a cità principale è à Cape St. Jacques. I carichi varianu secondu u viaghju, è in quantu à un o dui cavalli sò usati.

     Infine, a cunnessione trà Saigon [Sài Gòn] e Baria [Bà Rịa] hè assicuratu da un serviziu di lanciamentu di u "Messaggeri Fluviali”, Trè volte à settimana, à dì u luni, ghjovi è venneri.

NATURA DI U SUELU

    Pruvincia di Baria [Bà Rịa] hà un soterraniu, cumpostu di sal è di fangu, furmatu da l'azzione cumminata di mare è di fiumi, è ci sò muntagne abbastanza impurtanti è massive.

    Una parte considerableu hè cuparta di fureste, assai dense nantu à e muntagne, magre è stunted in pianura. In centru hè una vasta depressione, induve i campi di risu è e piste di sal sò intrecciate, è in u nord hè limitata da una specie di tume naturale argillose causate da rivolti di u terrenu rossu, è chì, curiosamente, eccellente per ogni tipu di cultivazione, in particulare quella di a pianta hevea (pianta di gomma).

MEDI DI COMUNICAZIONE

    Pruvincia di Baria [Bà Rịa] hà una reta abbastanza larga di strade. Sò classificati in rotte coloniali, rotte lucali, rotte pruvinciali è rotte parrochiali. I primi dui sò fatti è mantenuti da u dipartimentu di l'opere Pubbliche. I dui ultimi sò mantinuti da l'amministratori à u costu di i bilanci lucali è cumunali.

clìma

    Baria [Bà Rịa] hè una di e pruvince chì hà una temperatura mediu abbastanza bassa. Questu hè per via di a so situazione particulare è unica, avè una linea di costa cusì estesa à u sudu, cù venti constanti è rinfrescanti da u mare aperto, è à e muntagne è l'altu alti sopra a piaghja, chì l'aria circula liberamente.

     I dui Monsoni soffianu quì in continuu, è e piogge sò abbastanza regule è abbastanza abbundante. Eppuru, vicinu à e fureste è i campi di salitu, ci hè una bona febbre.

II. A storia

     A tradizione lucale hè poveru in folk-lore, è solu torna à un seculu. U primu avvenimentu cronicatu hè l'apparenza, versu u 1781, di Baria, chì hà fundatu u paesi di Phuoc Lieu [Phước Liễu] (in fatti u paesi Phuoc An [Phước An]), induve ella morse in u secondu annu di u regnu di u rè Gia Long [Gia Long] in u 1803. Per perpetuà a memoria di sta donna, a so tomba hè stata postu in a pagoda, chì hè chjamata a pagoda di Baria [Bà Rịa], è hè un ughjettu di culte speciale. A maiò parte di i paesi in u centru di a pruvincia datanu di u listessu periodu, vale à dì l'ultimi anni di u regnu di Kien Hung [Kiến Hưng], predecessore di Gia Long [Gia Long], quand'elli sò stati cuminciati, o almenu cumminciatu cum'è una cumunità Annamita. A rivolta di u Figliolu Tay [Tày Sơn] parce ch'elle ne anu paru risparmiate, è solu i paesi di u circondu Binh Thuan [Binh Thuan] avianu a soffre di i so attacchi. Phuoc Huu [Phước Hữu] ampara sempre i resti di una furtezza di petra chì data di stu periodu, è Phuoc Trinh [Phước Trinh] hà priservatu a memoria di un terribile focu accendutu da u Figliolu Tay [Tày Sơn].

BAN TU THƯ
4 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 1,217, visita di 1 oghje)