CHAU DOC - Cochinchina

Hits: 523

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia fisica

    Situata in u norduvestu di Cochin-Cina, pruvincia di Chaudoc [Châu Đốc] hè limitata à nordu è à punente cù u Regnu di Cambogia, à u sud, da e pruvince di Hatien [Hà Tiên] è Rachgia [Rạch Giá], è in u livanti, dapoi e pruvince di Longxuyen [Xuyên Long] è Tanan [Tân An].

OROGRAFIA

     Sta pruvincia, chì hà approssimativamente una superficie di 275.876 ettari, hè furmata da una immensa pianura, cù una vasta gamma di sette montagne, di e quali u puntu più altu hè Nui Cam [Núi Cấm] (880m), à una distanza di 40 km da u capimachja. In u circondu immediata di a cità principale, hè Nui Sam [Núi Sam], una muntagna assai più chjuca, alta 232 metri, annantu à u cima di u quale era custruitu un sanatoriu in u 1896.

HIDROGRAFIA

     I dui rami di u fiumu Mekong scorri da tutta a larghezza di a pruvincia, chì hà ancu duie canali principali, u Vinh Te [Vĩnh Tế] canale parte da u Chaudoc [Châu Đốc] scorri à 900 m da induve s'unisce à u Bassac U fiume [Bassac], à u nordu di a cità, poi cuntinua versu u livante, attraversu l'immensa pianura di Jones, passa trà e duie montagne, u Nui Cau [Núi Cậu] è u Nui Tabec [Núi Ta Béc], è finisce in u paese di Chen Thanh. U Vinh An [Vĩnh An] u canale fa ligame Bassac [Bassac] fiumu cù un ramu di u Mekong [Fiume Mê Kông], partendu da Phumsoai [Phum Soài], finisce in u paesi di Longu Phu [Long Phú], à 100 m da u mercatu di u Tanchau [Tân Châu]. Ha a 17 km di lunghezza è 15 metri di larghezza.

clìma

    U clima di Chaudoc [Châu Đốc] hè abbastanza sana, è a temperatura varieghja trà 18 è 26 gradi centigradi. Havi una staghjunalità pluviale regulare da maghju à uttrovi.

RUTES

     Pruvincia hè attraversata da una reta di rotte, cumprendendu e rotte coloniali da Chaudoc [Châu Đốc] à Longxuyen [Xuyên Long] (micca ancora apertu à u trafficu), u Chaudoc [Châu Đốc] à Hatien Ruta [Hà Tiên], è e rotte pruvinciale da Chaudoc [Châu Đốc] à Tinhbien [Tịnh Biên], è da Chaudoc [Châu Đốc] à Tanchau [Tân Châu]. A cità principali hè a 177km di Pnom Penh [Pnôm Pênh], à 127 km da Hatien [Hà Tiên], à 112 km da Bockor, è à 270 km da Saigon [Sài Gòn]. Quandu u Longxuyen [Xuyên Long] à ghjustu [Sa Đéc] hè aperta a strada, Saigon [Sài Gòn] serà à 225 km solu da a cità principale.

II. Geografia Amministrativa

     Pruvincia di Chaudoc [Châu Đốc] hè divisu in 12 cantoni, furmati in 4 distretti amministrativi, à u capu di u quali hè piazzatu un delegatu amministrativu nativo. I quattru distritti sò:

  1. a delegazione di u Chauphu [Châu Phú];
  2. quellu di Tanchau [Tân Châu];
  3. quellu di Tinhbien [Tịnh Biên];
  4. quellu di Triton [Tri Ton].

III. Geografia Economica

AGRICULTURA

     A pruvincia pò esse divisa in duie parti, i distretti bassi è i distretti muntagnoli. U risu è u maize formanu u cultivo principale,

a) Risu : U risu cultivatu ind'u Chaudoc [Châu Đốc] hè di parechji tippi: u risu "in stagione" u risu "in prima stagione", u risu "tardu" è u risu "flottante". U risu "in stagione", o lua-mua, hè u stessu cultivatu in l'altri pruvince di Cochin-Chine. Questu risu pò essa cultivatu solu in u distrittu di LYiton, postu chì sta terra ùn hè micca inundata da u fiumu Mekong. U risu "flottante", o lua-sa, importatu da Siam circa 12 anni fà, include parechji tippi, designati cù nomi speciali appartenenti à, sia u paese d'induva, sia a forma di u granu, o u tempu di fioritura, o di a so maturità. A peculiarità di stu risu hè chì hè prestu trasmessu senza altru travagliu ch'è quellu di brusgià i erbaccia nantu à i campi prima di siminari. Ùn ci hè micca terrenu à Chaudoc [Châu Đốc] veramente adattatu per cultivà u risu "tempiu", o lua-som, chjamatu colloquialmente Lua Ba Trang [Lụa Bà Trăng]. U cultivo di stu risu hè pruvatu solu da quandu inundazioni guadagnanu. U risu "tardiu", o lua-gian, hè cultivatu ancu in i distretti sottumessi à l'inundazioni annuali, à a stagione quandu sottumettenu,

b) Maisi: Dopu à quellu di u risu, a cultivazione di u granu hè a più interessante. Hè piantatu più o menu induv'ellu, ma sopratuttu in i distretti di Tanchau [Tân Châu] è Chau Phu [Châu Phú].

INDUSTRIA

    Ci hè dui macchine di decorticazione à Chaudoc [Châu Đốc], ma questi ùn anu micca travagliatu da più d'un annu à causa di a cugliera pobra. Ci hè una fabbrica elettrica sottu l'amministrazione diretta di Chau Phu [Châu Phú] (u capimachja) cù una capacità mensuale di potenza 4.000kw. L'industria di a seda hè seguita in i distretti di Tanchau [Tân Châu] è Triton [Tri Tôn]. Ci hè 180 viveri di vermi di seta, 43 mulini spinning, è 41 opere di tessitura in Tanchau [Tân Châu]. Quasi tutti i cambodiani ben fattu Triton [Tri Tôn] crieranu vermi di sita è fabbricanu sita in quantità limitati per u so usu. Funzionanu senza caru è senza metudu, è a sita hè di cusì mala qualità, chì hè cummerciale inutile. Tuttavia, mostranu à a fiera annuale di Hanoi parechji vistimenti fatti da elli, cun qualchì successu. Ci hè qualchì cantera di granitu à Nui Sam [Núi Sam], travagliatu da unepochi di culunisti, è di cuntrattu Cinese è Annamite. Ci hè parechje opere indigo vicinu Tanchau [Tân Châu]; l'indigo hè di qualità bona ma mal preparatu. I nativi chì vivi à a riva di u canali di Vinh Te [Vĩnh Tế] mette tappeti è sacchettidem è caron). Quessi sò fatte solu da e donne, ma l'industria hè probabile chì moriri per via di u fattu chì e ricchezze salvatiche sò sempre più scarse, più u terrenu hè sbulicatu.

Pesca

     A più grande parte di a pupulazione di a pruvincia hè occupata cù a pesca. Iddi micca solu piscià in i flussi, ma ancu in stagni, stagni di pesci è pozzi di pesci. I pesci sò venduti freschi, secchi è salati. Diversi tipi di pisci sò usati per a preparazione di nuoc-mam, mam, è oliu; i pesci secchi è salati sò esportati in Cina è Singapore.

CAZA

   Caccia à Chaudoc [Châu Đốc] merita menzione speciale. U distrittu muntagnosu, à circa 17 km da a cità principali, versu Triton, hè chinu di ghjocu. Ci sò tigri, tigre-ghjattu, misgi salvatichi, pantere, cervi, cinghiali, etc. I Cambogiani sò grandi cacciatori. L'abitanti di un paesi arricanu à spessu i battu. Quandu un Cambogianu hè u fieru pussessu di un fucile, diventa rapidamente un colpu eccellente.

Morice

    Chaudoc [Châu Đốc] hè un bonu mercatu per i prudutti di Cambogia. I mercati di Chaudoc [Châu Đốc], Tanchau [Tân Châu], Tinhbien [Tịnh Biên] è Triton [Tri Tôn] si allargate ogni ghjornu. Ci hè un cummerciu abbastanza attivu à Chaudoc [Châu Đốc] in bovini, granu è seda. I beni da a Cina trovanu una vendita di rughjone trà i nativi di l'internu di a pruvincia. Ci vole ancu esse citati chì e merci da Tonkin trovanu una vendita pronta in Chaudoc [Châu Đốc], in l'altru pruvincia.

BAN TU THƯ
1 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,280, visita di 1 oghje)