CHOLON - Cochinchina - Parte 2

Hits: 870

MARCEL BERNANOISE1

... CUNTINU ...

DIVISIONI ADMINISTRATIVE

     Pruvincia di Cho Lon [Ch ợ Lớn] hè divisu in 4 distretti amministrativi, sottu a direzzione di delegati domicilati in a cità principale, à Cangiuoc [Can Giuoc], à Canduoc [Can Duoc] è à Duc Hoa [Đức Hoà]. Questi delegati sò disposti à coordina u travagliu di l'omi principali per sottumettelu u stessu à u capimachja di a pruvincia, è di vigilà l'esekuzione curretta di l'ordini emanate da l'amministratore è di l'autorità cantonale è cumunale messe sottu a so vigilanza . I delegati amministrativi sò aiutati da magistrati capurali è subprefeti cantonali. Ci hè 12 cantoni cù 66 paesi. Ogni paesi hè amministratu da un cunsigliu d'omi principali è datu un bilanciu cumunale appruvatu è rende esecutivu da u prefettu di a pruvincia. In u 1924, l'ingrossu di u budgetu cumunale hè aumentatu à 434.424 $.

POPULAZIONE

    A pupulazione di a pruvincia di Cho Lon [Ch ợ Lớn] hè custituitu quasi solu di Annamiti è da 201 183 abitanti. Trà sta pupulazione sò 1973 Chinesi è Chine mongrel, 11 Europei, 2 Cambodiani è 9 stranieri. L'annamiti generalmente cultivanu a terra, o cumerciu in i so barche. I chinesi monopolizzanu quasi tuttu u cummerciu di paddy.

II. Geografia Economica

AGRICULTURA

    A causa di a furmazione alluviale di a terra pò esse adupratu per ogni tipu di cultivazione. Predomina u cultivo di risu. In una zona di 121 441 het, a parte cultivata cù risu ammonta à 103.034 ettari, dendu un pruduttu annuale di 100.000 t. Serà pussibule duppià sta quantità quantunque l'impurtante opere idrauliche, intraprese in a regione di Cau An Ha [Cầu An Hạ], avarà fecundatu è liberatu da l'alum di sta vasta pianura, infertile finu à avà.

    Cho Lon [Ch ợ Lớn] ùn soffre micca di l'inundazioni cum'è hè u casu di l'altre pruvince situate longu u Mekon. U cultivo di u risu dipende da e stagioni di e piogge. Uni pochi anni fà piante industriali sò state pruvate à grande scala in a regione settentrionale di a pruvincia. Una sucietà francese, chjamata "Societe des Sucreries et Raffineries de l'Indochine", hè stata furmata in u paese Hiep Hoa [Salutu Hoà] per trattà a canna di zuccheru raccolta in questa regione.

    Sò ancu assai interessanti i culturi secundari di maize, fagioli, banane, yams. A racolta attuale hè abbastanza per u cunsumu lucale. Infine, l'arbureti di aranci, limoni, mangoe, banane-arbuli, un altru arbulu esoticu hè cultivatu in ogni locu intornu à l'abitazioni.

INDUSTRIA

    Fàbrica di Hiep Hoa [Salutu Hoà] - Sta sucietà, furmata à u principiu di u 1921, si estende nantu à una superficia di 800ha., Di cui più di 300ha. Sò dighjà piantati cù canna à zuccheru. L'edifizii di a fabbrica coprenu una superficia di 3 400 metri quadrati. è cumprenenu una fabbrica di zuccheru è una distilleria, furnita cù i più novi motori è attrezzi. L'inseme di u materiale riprisenta un valore di circa $ 500.000. U valore di e diverse custruzzioni (fabbrica è edifici) ammonta à $ 150.000 4. Oltre a fabbrica di zuccheru, un stabilimentu di raffinazione Rum, chì a custruzzione hè dighjà finita, duverebbe trattà a molassa digià stu annu. Questa fabbrica serà capace di furnisce da 5000 à 24 Rum in e XNUMX ore.

    A eccezione di u “Soci6te de Suereries et Raffineries de Hiep Hoa [Salutu Hoà] ”Ùn ci sò altri stabilimenti industriali. Ci hè ancu parechji forni di brique, picculi serrieri, è una piccula industria di tappetti, di sacchetti di palla è di cuttuli per a buttiglia. Ma hè solu una questione di travagliu in casa industriale à scala assai chjuca cun pruduzzione limitata.

TRADUZIONE È TRASPORT

     U cummerciu fiurisce principarmenti in l'internu di a pruvincia. U paddie custituisce u trafficu principali. U pruduttu annuale lascia sempre un equilibriu chì hè poi mandatu à e fabbrichi in Cho Lon [Ch ợ Lớn] cità. Ci vole ancu cità l'esistenza di una populazione assai numerosa è laboriosa di traficanti in scorcia, chì generalmente compranu i prudutti di e pruvince occidentali per a re-vendita à Saigon, o à Cho Lon [Ch ợ Lớn]. Grazie à i numerosi canali chì traversanu u paese, u cummerciu di u fiumu hè assai estensivu. In quantu à u trasportu in terra, pudemu chjamà trè rotte utilizate regularmente da i veiculi motorii chì assicureghjanu u trasportu di merchenzie da un locu à l'altru. U percorsu da Cho Lon [Ch ợ Lớn] à Duc Hoa [Đức Hoà]: 48 km., A strada da Cho Lon [Ch ợ Lớn] à Rachkien [Rạch Kiến]: 22 km., A strada da Cho Lon [Ch ợ Lớn] à Cangioc [Can Giuoc], Canduoc [Can Duoc] : 31 km.

BAN TU THƯ
12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,389, visita di 1 oghje)