GIA ĐINH - Cochinchina

Hits: 523

MARCEL BERNANOISE1

I. A Geografia Fisica

situazioni

     Pruvincia di Giadinh [Gia Định] hè situatu à l'est di Cochin-Cina è si estende longu u fiumu Saigon [Sài Gòn] per una distanza di circa 100 chilometri, da u cunfini di a pruvincia di Tayninh [Tày Ninh] versu a baia di Ganh Rai, in u Mari di l'Oriente. E cità di Saigon [Sài Gòn] e Cho Lon [Ch ợ Lớn] chì appartene à a pruvincia di Giadinh [Gia Định], sò stati separati da ellu da quandu sò diventati Comune. L'area superficiale di a pruvincia hè piuttostu à più di 180.000 ettari.

    Pruvinci cunfini Giadinh [Gia Định] sò: in u nordu, a pruvincia di Thudaumot [Thủ Đầu Một], à l'est, i pruvincia di Bienhoa [Biên Hoà] e Baria [Bà Rịa]; in u sudu è u punente, e pruvincia di Gocong [Vai Cong], Cho Lon [Ch ợ Lớn] e Tayninh [Tày Ninh].

II. Geografia Amministrativa

    À u capu di a pruvincia (cum'è in tutte l'altre pruvince di Cochin-Chine) ci hè l'amministratore generale di a pruvincia, assistitu da un vice-amministratore, chì u rapprisenta quandu hè necessariu, sottu l'autorità diretta di u Guvernatore di a Colonia. U capimachja di a pruvincia hè assistitu da un cunsigliu di cunsultazione, chjamatu u cunsigliu di a pruvincia, è sottu i ordini immediati di l'amministratore sò i delegati amministrativi, i capi è i subdirectori di i cantoni, è i sindichi di i distretti. Pruvincia di Giadinh [Gia Định] comprende 4 delegazioni (Govap [Gò Vấp], Thuduc [Thủ Đức], Hocmon [Hốc Môn], Nhabe [Nhà Bè]), 17 cantoni è 166 distretti.

III. Geografia Economica

AGRICULTURA

    U territoriu di Giadinh [Gia Định] hè divisu in dui patiti distinti. a) I distretti di bassu pozzu cumprendenu l'intera delta di u fiume Saigon, chì si stendi praticamenti da Saigon [Sài Gòn] versu u mari. b) I distretti di sabbia alta si estendenu da Saigon [Sài Gòn] à e fruntiere di e pruvince di Tayninh [Tày Ninh] e Bienhoa [Biên Hoà]. Queste duie divisioni naturali currispondenu à dui distretti agriculi distinti per a natura di a so pruduzzioni. I distretti di bassu bassu sò essenzalmentu u cultiu di risu. Ma i distritti vicinu à u mare sò inundati di acqua brava è coperto cù fureste paludali; principalmente mangrovie. I distritti più altu sò cultivati ​​quasi interamente, eccettu a regione pantanosa di Cau An Ha [Cầu An Hạ]. Intornu à e grande cità di Giadinh [Gia Định], Govap [Vap Vap], Thuduc [Ủ Đức] e Hocmon [Hốc Mon], a terra hè stata divisa assai in picculi loti, è hà ottenutu un grande valore. U principale cultivatu hè quellu di u risu, u zucchero è u tabacco. A cultivazione di u risu hè in decadenza annu per annu, facendu modu per a piantazione più remunerativa di u zucchero è u tabacco. Trà u cultivo secundariu hè quellu di u giardinaghju di u mercatu, chì i prudutti sò facilmente disposti in i mercati di Saigon [Sài Gòn] e Cho Lon [Ch ợ Lớn], ananas, frutti, granu, betel, palmera di col, tè, cacao, pepe, etc. Infine, una di e principali fonti di ricchezza agricula sò l'erba abbastanza impurtante (gomma) piantazioni.

INDUSTRIA

    Questu hè principalmente riprisentatu da e numerose macchine elettriche di decorticazione è di vapore, ancu da raffineria di zuccaru, serrieri, alcune opere di tinte è vasellerie. Ci sò, inoltre, cantiere di granitu è ​​laterite, mulini di carta, è a grande distillaria à Thuduc [Ủ Đức], è l'industria di pesca nant'à a costa.

STRATE E TRASPORT

    Pruvincia di Giadinh [Gia Định] hà una impurtante rete di strade, totale di più di 500 km. di rotte classificate, è più di 1200km. di strade metalliche rurale o di imbarcazioni micca classificate. U paese hè attraversatu da un trenu da Saigon [Sài Gòn] à Nhatrang [Nha Trang] (Annam [Un Nam]), per un tramuntana elettrica da Saigon [Sài Gòn] à Govap, è un passu per vapore da Govap à Hocmon, è da Govap [Vap Vap] à Laithieu [Lái Thiêu] (Thudaumot [Thủ Dầu Một]). A pruvincia hà dinù numerosi servizii di vittura. In più, u trasportu per acqua hè assicuratu da a cumpagnia "Messageries Fluviales" di Cochin-China Saigon [Sài Gòn], Capu Ghjacumu è Baria [Bà Rịa], chjamendu à Una Thit [Un Thít] e Cangiu [Can Gio].

VISITE

    Ùn ci hè nunda di interessu speciale da esse citatu nantu à questu sughjettu. Ci sò uni pochi di monumenti storichi per esse visitati: 1) U memoriale francese alzatu à Chi Hoa [Chí Hoà], in cummemorazione di a battaglia di quellu nome. 2) A tomba di u sub tinente Lareniere di a marina francese, postu vicinu à u Tayninh [Tày Ninh] strada. 3) A tomba di u vescu d'Adran, eretta da l'imperatore Gia Long [Gia Long], cum'è testimoniu di piacosa gratitudine à Monseigneur Pigneau de Bahaine. 4) A pagoda è a tomba di Le Van Duyet [Lê Văn Duyệt], chjamatu u Gran Eunuccu, u mariscalu di l'imperatore è ex-guvernatore Annamite di Cochin-Cina (fronte à u cumuni di Giadinh [Gia Định]). 5) A tomba di Le Van Phong [Le Van Phong], fratellu di Le Van Duyet [Lê Văn Duyệt] (in u paesi di Tan Son Nhut [Tân Sơn Nhứt]). 6) A tomba di u Vo Tanh [Võ Tánh], ancu un mariscalu di Gia Long [Gia Long] (in u paesi di Phu Nhuan [Phú Nhuận]). 7) A tomba di Vo Di Nguy [Võ Di Nguy], cumpagnu in armi di Gia Long [Gia Long] (in u paese di Phu Nhuan [Duc Nhuận]).

VI. Storia

    Giadinh [Gia Định] hè u nome chì i primi Annamiti anu datu à quella parte di u paese à traversu u fiume Saigon [Sài Gòn] flussu. Più tardi, l'imperatore Gia Long [Gia Long] hà datu ufficialmente stu nome à tuttu u territoriu trà i fiumi Saigon è Mekong, è di quale Saigon era u capimachja. U so successore, Minh Mang [Minh Mang], quandu urganizà Lower Cochin-China, hà datu u listessu nome à a pruvincia chì include in i so confini l'attuali pruvincia di Tayninh [Tày Ninh], Cho Lon [Ch ợ Lớn], Gocong [Vai Cong], è parte di a pruvincia di Tanan [Tan An]. Sta pruvincia manteneu u so nome durante i primi anni di l'occupazione francese, ma datata da u 1871, hè stata sottumessa à diverse alterazioni territuriali. Riduce apprussimatamente à a so dimensione attuale, a pruvincia hè stata chjamata alternativamente cù u nome di a principale cità: Superintendenza di Saigon [Sài Gòn], è quartieru di Saigon [Sài Gòn]. In u 1874 i capieri di u distrettu sò stati trasferiti à Binh Hoa Xa [Bình Hoà Xá], un paesi à la periferia, nantu à a sinistra di u fiume 'Avalanche' è hè sempre à l'attuale a cità principali di a pruvincia. Finalmente, da u 1889, a denominazione di distrettu hè stata cambiata à quella di Pruvincia. Senza toccà alcunu dettagli previ à l'occupazione di a culunia da i Francesi, si pò dì chì a storia di a pruvincia di Giadinh [Gia Định] hè intimamente cunnessu cù a storia di Cochin-Cina. Sta circustanza hè spiegata da a so situazione georgrafica nantu à l'estuatu di u fiumu Saigon [Sài Gòn].

BAN TU THƯ
12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,393, visita di 1 oghje)