HA TIEN - Cochinchina

Hits: 462

MARCEL BERNANOISE1

Geografia Fisica è Ecunomica

     Principale cità di a pruvincia di Hatien [Hà Tiên] hè situatu à l'entrata di una cala pocu profonda, nantu à u golfu di Siam, à nord-ovest di a costa di Cochin-Cina, è à 6 chilometri da a fruntiera cambodiana. U vechju forte di Phao Dai [Pháo Đài], à circa 1 km di distanza (ora trasfurmatu in bungalow) era in turnu occupatu da e truppe Annamite è da e truppe francese. Hè una di e parti più belle di u distrittu, è di un accessu faciule à tutti i veiculi. In a strada à Kampot, à 3,5O0km da Hatien [Hà Tiên], hè un scogliu enormu cunnisciutu cum'è u Bonnet un poil (un Busby). Una grotta hè stata cutata da a roccia, è hè stata cunvertita in una pagoda, chjamata Chua Hang [Chùa Hang], o Tien Son Tu [Tiên Sơn Tự]. Questa grotta hè spessu frequentata perchè sta ghjustu annantu à a strada, è più sopratuttu per u prestigiu chì li hè attribuitu da u virtuosu prete in carica. À quattru chilometri da a cità principali, versu a fruntiera di Cambogia, a roccia enorme Mui Nai [Mũi Nai], ghjova in mare. Una casetta ligera di u listessu nome hè stata custruita annantu à a so cima. Eppuru chì a riva di Mui Nai [Mũi Nai] hè cumpostu da sabbia negra, hè abbastanza frequentatu per via di a so vicinanza cù a cità principale, è per via di a bona cundizione di a strada chì porta à ellu. Siccomu i corsi d’acqua vicinu à a cità principali venenu da fonte salate, l’abitanti di Hatien [Hà Tiên] averia pussibile campà quì, sì l'acqua dolce ùn era stata acquistata da l'abilità di l'omu. Ci hè in fattu, in a cità principale, un grande lagu, chjamatu u stagnu di Lotus [Ao Sen], scavatu in u 1715 da u Mac Cuu U guvernu [Mạc Cửu], ghjudicatu in u pede di una collina. Stu lagu, o reservoir, un monumentu impressiunante à l'illustru avventuristu cinese, hè chinu di e piove ghjunghje direttamente o indirettamente da e muntagne, è furnisce, durante tutta l'anno, l'acqua potable necessaria per i inatitanti. À u latu di stu reservoir hè un tempiu, i feti sò fatti sei volte à l'annu in onore di u fundatore è benefattore di a pruvincia, unendu i fedeli di u distrittu. A 5 km da u capeddu mare, versu u sud, hè u distrittu di Honchong [Hòn Chong]. Questu distrittu pussedi una fina riva, un paisaghju admirabile, è e grutte, esse curiose quant'elli sò impurtanti, è vale a pena di visita. U Hang Tien [Hang Tiền] (a grotta di u soldi), un nome chì si ricurda à i ricordi storichi di Annamitcs, hè un vastu tunelu apertu à u mare, è tagliatu à u latu di un isulanu rocciosu situatu vicinu à a riva (25 km da a cità principale di Hatien [Hà Tiên]). Questa grotta avia servitu una volta di refuggiu per l'ancestri di a dinastia regnante di u Nguyen [Nguyễn], l'Imperatore Gialong [Gia Long], quandu era solu un principe sfurtunatu, un fugitivu, cacciatu da u Taysons [Tây Sơn]. L'antichi muniti di zincu corrodatu chì sò stati scuperti, sò attribuiti à questu principe, chì li hà fattu per i so suldati, da quì u nome Hang Tien [Hang Tiền] (grotta di muniti o di "cash").

     A pagoda cù un nome doppiu "Chua Hang"[Chùa Hang] è"Hai Son Tu”[Hải Sơn Tự] hè una altra grotta in a muntagna chì escia è forma a" lente "di u capu. In ellu sò duie statue statue antichi di Bhudda. Apparenze sò stati erigiti da i Cambogiani, ma ci hè una legenda attribuisce stu travagliu à un certu príncipe siamese, chì era attraente da a bellezza di u situ, qualchì seculu prima.

     Addivintò sopra l'arburetu è i furori di e bestie salvatichi, è hè statu abbandunatu per un bellu pezzu. Circa 12 anni fà, un vechju sacerdote Anhudite Bhuddistu a riclamò da u so state salvatica, è a fece alloghju pè a so permanenza. A pagoda hè assistita da un altru anzianu prete Annamite, chì face un serviziu quattru volte à l'annu, attraendu parechji pellegrini fideli. Si tenenu in ferraghju, marzu, agostu è nuvembre. Questa grotta-pagoda, à 5 km, da a delegazione di Honchong [Hòn Chong], hè accessibile cù u trasportu è a vittura per duie terze di u so spaziu. Hè situatu in un locu estremamente pittorescu nantu à una riva assai incantevule di sabbia d'oru. E rocci Tvo, chjamate hon Phu Tu [hòn Phu Tử] (babbu è figliolu) chì si trovanu in mare, servinu di schermu versu u livante, è cuntribuiscenu à fà furmà, cù a grotta, un picculu portu ben prutettu per i ghjuni chì seguitanu u cumerciu custiere di u Golfu di Siam. In u circondu di Ognunu, 3 chilometri à nantu à u percorsu da Hatien [Hà Tiên] à Honchong [Hòn Chong], hè a grotta di Mo So, simile à quelli chì fecenu a cala di Long along cusì celebrata. Cavatu da l'onda parechji seculi fà, sottu a serra di u listessu nome, hà trè vaste camere cù pareti tortuose, è u tettu di una di ste stanze hè cusì altu chì e persone chì fighjanu per a prima volta sò pigliate. cù ansietà.

     I galleri, parechji centu metri di lunghezza, tagliati in l'intestine di a muntagna, formanu una spezia di labirintiu, chì ispira una forte curiosità. Hè impussibile ingressu à queste gallerie senza una luce è una guida, se unu voli evità di perde. Si pò esse visitatu cun un picculu pirogue (vitelli) in a stagione di pioggia, è à pedi in a stagione secca. Infine, a riva di Bai Dau [Bài Dâu], cusì chjamatu per contu di l'arbureti chì cresce quì, una di e più belle rive in Cochin-Chine. 20 à 30 metri di larghezza trà u mare è a riva di a furesta, 2 km di lunghezza, cù sabbia assai pulita è gialla, face un panorama di rara bellezza furmatu da e numerose isule verdi sprimite nantu à u mare. Dietro la riva, una fila di fila si separa da una strada di carru chì percorre a so larga, à i pedi di a catena di e rocce boscose di Binh Tri [Bình Trị] chì formanu a spiaggia digià bella, è aghjunghjenu un sfondate di bellezza salvatica ma pacificu. Parechji servizii di l'arechje di u mutore liganu Hatien [Hà Tiên] cun Pnom Penh [Phôm Pênh] è Chaudoc [Châu Đốc]. I visitori ponu, però, viaghjà ancu in acqua da Chaudoe à Hatien, o in mare nantu à a linea Saigon-Bangkok chì si ferma Honchong [Hòn Chong], Hatien [Hà Tiên] è Phuquoc [Phú Quốc] L'estate di u mutore sò tutte metalliche è ben mantenute. Hatien [Hà Tiên] hè ligatu cù Kep, Kampot, Chaudoc [Châu Đốc], Takeo è Pnom Penh [Phôm Pênh] cascanu, è da quì seguita unu viaghju in mutore per l'arechja Hatien [Hà Tiên] à Saigon [Sài Gòn], è dopu à tutti i principali paesi di Cochin-Chine.

CACATURA E PESCA

     Pruvincia di Hatien [Hà Tiên] hè muntagnosu è pienu di fureste, è a caccia si pò seguità in ogni locu. Ma u ghjocu hè più abbundante in i circondi or Honchong [Hòn Chong] è Duong Dong [Dương Đông] (Phuquoc [Phú Quốc]). Cerchi, cinghiali, cervi, bufali, scimmie nere, liebre, tigri, pantere, etc. Hatien [Hà Tiên].

    A tintura hè intornu à l'isuli, sia cù linee sia cù riti. L'isule chì formanu l'arcipelagu di Binh Tri [Bình Trị] è quelli à Phuquoc [Phú Quốc] hè a reputazione di esse u megliu terrenu di pesca.

     Ci hè solu un bungalow in Hatien [Hà Tiên], in a cità chietta in Phao Dai [Pháo Đài] (hà solu quattru stanze). Ùn ci hè una stanza di riposu in a residenza o in a delegazione. E prestazioni sò difficiuli d'acquistà mentre viaghjà. Ci hè cunsigliatu di purtà provvisioni friddi quandu facenu l'excursioni. Queste ponu esse realizati in un ghjornu, è à u ritruvamentu, unu hè sempre sicuru di allughjà è cibo à u bungalow in a cità chiet sottu l'amministrazione di Hatien [Hà Tiên] hè l'isula impurtante di Phuquoc [Phú Quốc], grande à Martinica (I ettari 50.000), è a so cità chietta hè chjamata Duong Dong [Dương Đông], centru di pesca impurtante, rinumatu in tutta l'Indo-Cina è ancu in Siam, per a fabricazione di nuoc-mam [nước mắm]. Phuquoc [Phú Quốc] hè dotatu cù un post TSF à Duong Dong [Dương Đông]. È ghjunghje da u vapore Maurice Long, ma Phuquoc [Phú Quốc] ùn hà micca bungalow. Un appartamentu locale pò tuttavia esse assicuratu da i viaghjatori se si applicanu in tempu bè à l'amministratore capimale di a pruvincia.

BAN TU THƯ
1 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,307, visita di 1 oghje)