LITERATURA TRADIZIALE E ARTE MARZIALI DI VIETNAM - Parta 2

Hits: 501

HUMG NGUYEN MANH

... esse continuatu ...

Scole di Arti Marziali è Regolamenti

    Arti marziali vietnamiti di u Vietnam sviluppatu ufficialmente in scole di arti marziali in regnu feudale.

    Per quessa, se a letteratura hà avutu u so primu locu dirittu à a corte reale, arti marziali sviluppatu ancu in parallelu in a storia vietnamita di guerra è pace. E guerre si sò sempre svolte è l'arti marziali anu avutu e vittorie. A volte, ancu i mandarini di arti marziali pudianu cambià l'istituzione imperiale. Tran Quoc Tuan hè stata onorata cum'è Hung Dao Vuong. Era un mandarinu di arti marziali micca solu di u Vietnam, ma ancu di u mondu. Hè statu ricunnisciutu com'è mariscalu di campu chì hà distruttu l'ambizioni di guvernà u mondu di l'imperu Mongol. I guerrieri di questu Imperu mongolese puderia stà à dorme à cavallu durante l'invasioni, cum'è invasori blindati. I guerrieri anu purtatu u sognu di Genghis Khan, chì era "mettendu u sole culpitu sottu à i so pedi"Quand'elli anu pussutu ghjunghje à l'orizzonte nantu à i so cavalli putenti.

     U stilu arrogante cum'è quì sopra hè statu sviluppatu in a storia primaria di l'omu, cum'è u Imperu Rumanu, o u sopravvivente imperu in a storia muderna è cuntempuranea, u Imperu nazi, chì a storia di u Vietnam hà sperimentatu.

    Fora di i campi è di i paesi di risu, induve u spiritu di cummattimentu hè stata illuminata per rivoluzioni contr'à l'agressioni straniere, ci era parechje eroi patrioti. Ci vole à menziunà diverse dinastii cù cuntribuzioni impurtanti à a custruzione di u paese in a piattaforma pulitica di a filosofia orientale.

    Scindemu per u periodu storicu di Dinastia Nguyen. Arti marziali vietnamiti intrinu in sistema di furmazione formale cù parechji eventi chì si trovanu in U Signore Trinh Cuong èbbica.

- A scola di arti marziali hè statu apertu in 1721 (the secondu annu di Bao Thai, l'era Le Trung Hung) è hà numinatu giao thu (mandarini incaricati di l'educazione in una cità).

- C'era esami di arti marziali in u 1723 (4th annu di Bao Thai) è sò state tenute ogni trè anni (listessa cosa esaminà a letteratura).

    A differenza di a sucietà industriale d'oghje, Società feudale orientale di u vechju tempu ùn implementava micca l'iscrizzione annuale ma ogni trè anni cù anni diversi per letteratura è arti marziali. Per arti marziali, l'esami sò stati urganizati cum'è seguitu:

1. Thi Cusì cu (Esame di reclutamentu lucale): Organizatu in i paesi lucali in l'anni di Mouse, Cavallu, Gatto, Pollo. Quelli chì passanu avarianu u Tao si diploma (simile à u diploma di bachelor).

2. Tè Bac cu (Esame di Gran Reclutamentu): Organizatu à a capitale per reclutà Tao si (simile à duttore) in l'anni di Dragone, Cane, Buffalo, Capra. U primu annu hè statu l'annu di Capra, 1724, in a sala Thinh Quang cù undici persone cunsiderate passà.

    Duranti i 69 anni di Le Trung Hung era, ci sò stati diciannove esami cun 199 tao si, frà i quali eranu 59 tao si xuat cà (cù sfondate di arti marziali) è 140 dong tao si xuat than (simili à u fondu d'arti marziali).

    duranti Nguyen Dynasty, l ' 18th annu of Minh Mang (1837), ci era una nova regulazione.

    L'imperatore annunciatu chì "Finu esami d'arte marziali ùn anu mancu regulazione."Dunque, l'imperatore hà stabilitu e regule per i cuncorsi, chì erani ancora sottu e regule di u Le dinastia.

    I cuncorsi eranu per e persone chì avianu arti marziali è xperienze classiche militari. I cuncorsi sò stati fatti ogni trè anni per via di esami di arti marziali numinati dopu l'esame di letteratura: Huong (esame pruvinciale) in l'anni di u Tigre, Scimmia, Serpente, Porcu; e ti ehi (esame metropolitana) in l'anni di Dragon, Cane, Buffalo, Capra.

    In particulare, in u 6th annu di Thieu Tri era (1846), l'imperatore hà permessu unu un khoa (esame favorevule speciale) chjamatu khoa thi Vo kinh (Esame di classici militari) per candidati di 31 pruvince. Era simile à a Letteratura th Dinh (esame di a corte imperiale).

    Ci era una differenza in u Nguyen dinastia da u Le Dynasty, chì era l'omissione di a prova di teuria (classici militari) è l'enfasi solu nantu tecniche di arti marziali. Forsi da tandu, l'arti marziali vietnamiti purtonu a "viulenza" in la mente publica.

    Tutti i candidati devenu passà per trè esami in sequenza: U primu esame hè statu halterofilia U secondu esame hè statu aduprendu u persunale, scudo, e svolgendu forme di arti marziali. U terzu esame hè statu usendu musetti.

    U terzu esame hè l'ultimu esame per quelli chì ùn puderianu passà i primi dui. A maiò parte di i candidati ùn anu micca pussutu chjappà u scopu perchè e mosche sò state pruibite mentre i paisani in i picculi paesi ùn anu micca pussutu curre di scorta per praticà.

    Per sopra hè a prima sessione di esame di arti marziali di u Nguyen Dinastia, chì hè stata tenuta in a capitale da cuncessione vo cu nhan gradu (bachelor di arti marziali). In u 1848, u primu annu di Tu Duc, i regulamenti d'esame sò stati cambiati. I candidati ùn anu assiste à tutti i trè esami in sequenza ma ognunu di elli. Se ùn anu fallutu alcunu di e trè, ùn eranu micca permessi di esse pruvati ancu in altri campi.

    In u terzu annu di Tu Duc (1850), e prucedure di esame sò cambiate di novu. I candidati anu assistitu à i primi dui esami in sequenza. S'elli avianu ricevutu punteggi elevati, eranu autorizzati à piglià u terzu esame allora cunsideratu passà. U prossimu annu di Tu Duc (1851), l'imperatore hà postu dui esami, Vo hoi thi e Vo dien thi, tandu th Dinh. Se i candidati avianu cunniscenza di arti marziali, puderanu arregistrà u cu nhan vo (esame bachelor di Arti marziali). S'elli eranu analfabeti ma passavanu l'esame di a teoria, eranu cunsiderati second rangu solu. Sè registratu, i candidati avissiru prova oralecinque dumande on I Quattru libri, Classici Militari è manuale di generali famosi in passatu è presente. Se puderanu risponde in modu fluente, seranu permessi di piglià u th dinh. U premiu per questi candidati era un dien ban yen (u favore di l'imperatore) è hà datu un cavallu per vinh quy bai à (vultendu in casa per pagà grazie à l'ancestri dopu avè ottinutu onori accademici) (figura 4), a stessa cosa di a literatura thi dinh. Ci era un disegnu di Henri Oger in u 1908-1909 chì descrive un dutturatu cù trattamentu preferenziale durante u Nguyen Dinastia. Eccu, u disegnu ùn mostra micca a maghjina di "Ngựa ông đi trước, võng nường theo sau"(una ghjovana sposa era à cavallu in un palandinu precedutu da u so maritu à cavallu).

    Sapemu l'imaghjini di u medici ritenendu a casa à u principiu di u seculu, quandu u mondu di Chine accuminciavanu à calà e accussì si sò state cuncesse solu bandiera, tavula, cavallu, è parasole.

Spaziu esame

    A zona d'esame era una terra vacante, circundata da fence di bambù; ci eranu case di guardia cù bandiere à quattru cantoni; fora eranu forti bastone di bambù per impedisce intrusi.

    A zona di esame hè stata divisa in quattru zoni principali chjamati vi (sub-zona) cù quattru nomi sfarenti di cumpetenze: tri, dung, tai, luc [trí, dũng, tài, lực] (saviezza, curagiu, intelligenza, forza). Prima ogni vi era una capanna di trè metri di altezza è equipata di fucili. E case di guardia anu balconi per osservà l'intere zone di esame. Quì sottu eranu alloghji per i candidati à riposa. Ùn vedemu micca sempre l'imaghjini di e casette di l'esaminazioni in l'arti marziali, ma H. ​​Oger ci hà mustratu a tenda d'esame di esami in letteratura (Figura 5).

    Infine, u stu huong [stu hương] (esame pruvinciale) hè stata tenuta per selezziunà un numeru bastatu di bachelori in arti marziali.

    Tuttavia, solu uni pochi di candidati arregistrati per u tao si [tạo sĩ] tìtulu cusì l'imperatore ùn pudia tene thi hoi [stu hội] (esame metropolitana). Dunque, l'esame hè statu fattu in a capitale Hue [Hè ế] solu. Inoltre, ùn ci sò stati ghjudizii per guardà l'esami. Inoltre, alcuni avianu spiritu spirituariu. Hè per quessa chì Tao si [Tạo sĩ] esame era solu per discendenti reale. In Binh Dinh [Pacificà] e Hanoi [Hà Nội], ùn esiste micca una lista di tao si [tạo sĩ].

    Da tandu, i so hoi ùn pudianu esse tene. Binh Dinh [Pacificà] hè diventatu famosu per u tìtulu di a scola di arti marziali di cu nhan [cử nhân], tao si [tạo sĩ].

    Thi hoi [Tè hội] era simili à stu huong [stu hương] ma cù pesi sfarenti, 66 kilogrammi per u huong è 72 kilogrammi per thi hoi [stu hội]. D’altronde, a distanza per a pesura di pisu in stu huong era di circa 64 metri è 80 metri per thi hoi [stu hội].

… CONTINUARE…

BAN U TU
12 / 2019

VEU TALLAHU:
◊  LITERATURA TRADIZIALE E ARTE MARZIALI DI VIETNAM - Parta 1
◊  LITERATURA TRADIZIALE E ARTE MARZIALI DI VIETNAM - Parta 3

(Accolta hà visitatu 2,660, visita di 1 oghje)

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *