RACH GIA - Cochinchina

Hits: 615

MARCEL BERNANOISE1

     Pruvincia di Rachgia [Rạch Giá], 235.000 abitanti. Capu cità Rachgia [Rạch Giá] o paesi di Vinh chè Van [Vĩnh Thanh Vân]: 10.000 abitanti, 3 delegazioni: Long My [Long Mỹ], Giong Rieng [Giòng Riềng], Vai Quao [Gò Quao]. 10 Cantoni.

I. Geografia fisica

SITUAZIONE È ASPETTE

     Pruvincia di Rachgia [Rạch Giá], a l'estremo ovest di Cochin-Cina, si estende versu u golfu di Siam, trà e pruvince di Baclieu [Bạc Liêu] in u sudu, di Soctrang [Sóc Trăng] è Cantu [Cần Thơ], è Longxuyen [Long Xuyên] in a est, a Chaudoc [Châu Đốc] è Hatien [Hà Tien] in u nordu. Hè una di e più grande regioni in Cochin-Cina, è ancu una di i più ricchi, ma ùn hà micca righjuntu u so pienu sviluppu, postu chì hè stata ultimamente cultivata solu. Qualchì 15 anni fà e so dense fureste eranu e case di manate d'elefanti, ma queste devianu esse distrutte gradualmente per permette di cultivà a terra.

     Pianu cum'è tutta l'immensa piaghja di Cochin-Cina, ci hè parò, in u norduvestu, qualchì terrenu in altitudine, à qualchì mumentu chì atinge una altezza di 200 metri. A Pruvincia hè intersectata da i canali, u fiumu è i canali navigabili chì cunnette i dui picculi fiumi: u Canzona Cai Long [Sông Cái Lồng] è u Canzone Cai Be [Sông Cái Bè] cù u Bassac [Bassac] Sin'à u 1920, e vie navigabili eranu i mezi esclusivi di cumunicazione. Strade: Dapoi u 1920, l'apertura di u Rachgia [Rạch Giá] - Cantu [Cần Thơ] strada purtata Rachgia [Rạch Giá] assai più vicinu à u restu di Cochin-Cina, è pò ghjunghje oghje ghjornu da l'arechja di u mutore Saigon [Sài Gòn] in sette ore. Ci hè pigliatu prima 24 ore da l'acqua per ghjunghje à questu postu remoto è altamente peculiar. Ch'ella ci fici cinque anni di travagliu cunsiderevule per fà sta strada, è dumandò sforzi straordinarii, per esempiu u ponte di u mortaru scacciatu annantu à u Cai Lon [Cái Lớn], chì ùn hè micca menu di 300 metri di larghezza, è hà una splendida spazzatura.

II. Geografia Amministrativa

     A cità principale: Iniziatu u travagliu in u 1914, Rachgia [Rạch Giá], a cità principale, hè stata rapidamente restaurata, priservata è abbellita da l'amministratore attivu M. Chassaing. E case europee sò guasi tutte nuvelle, solidamente costruite banane, è una bella chjesa hè stata alzata in 1922. L'ospitale, e scole, l'albergo anu un aspettu assai animatu, ancu s'ellu ùn hè abbastanza per a ricchezza di u paese.

U portu di Rachgia [Rạch Giá] si apre nantu à una grande baia chì hè abbastanza pruriginata, ma chì si face rapidamente affucatu da u fangu. I giuvanotti chì naviganu in alta mare da Hong Kong [Hồng Kông] à Singapore mette in a Rachgia [Rạch Giá] è compie un cumerciu assai impurtante in u risu, u pesciu salitu, u nuoc-man [nước mắm] è ecc.

INHABITANTI

   A maiurità di a pupulazione hè Annamita, ma ci hè una gran parte di i Cinese è i Cambogiani chì abitavanu u paese assai prima di l'Annamiti. Hè per quessa chì e pagode cinesi sò di tantu bellezza. E pagode cambodiane sò ancu assai ricchi, ma menu ben mantenuti. I Annamiti anu erettu parechji tempii Bhuddist, ma sò troppu sturichi.

    A periferia di Rachgia [Rạch Giá] ùn offre nunda di notevuli, ma i paesi aghjunghjenu rapidamente cù a crescente prosperità di u paese. U centru di Long My supera in impurtanza tutti i so vicini. Situatu à u cruce di e vie navigazioni impurtanti, u centru s'hè sviluppatu considerablemente, com'è evidenti da i so eccellenti edifizii, u so largu mercatu, i so strade, i so ponti è i diversi travagliu realizati in sta regione.

III. A Geografia Economica

     Cumu dighjà, l'agricultura hè l'industria ecunomica primaria di a pruvincia. U prugressu durante l'ultimi anni hè stata notevule, è u valore crescente di tutta a pruvincia in un futuru vicinu pare assicuratu. A distribuzione di i prudutti di u tarrenu hè introduttu una attività cummerciale notevule, sopratuttu in l'exportazione à Singapore.

BAN TU THƯ
1 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,757, visita di 1 oghje)