SA DEC - Cochinchina

Hits: 498

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia fisica

situazioni

      Cità ​​principale: ghjustu [Sa Đéc]. Distanza da Saigon [Sài Gòn] 132km ... A pruvincia di ghjustu [Sa Đéc] hè limita in u Nordu cù a pruvincia di Tanan [Tân An], a cità principale di quale hè à 84 km; in l'Oriente da a pruvincia di Mytho [Mỹ Tho] (distanza 60km) è Vinhlong [Vĩnh Long] (distanza 12km); in u Sud da a pruvincia di Cantu [Cần Thơ] (distanza (50km)), è in Occidentu per a pruvincia di Longxuyen [Xuyên Long] (distanza 25km). A so superficie hè 1.320 km quadrati cù una superficie cultivata di 89.000 ettari. A pupulazione di a pruvincia di ghjustu [Sa Đéc] hà statu u 31 dicembrest 1924 à 205.515 abitanti, cioè: 20 francesi, 199.204 Annamiti, 2.695 cinesi, 3.481 Minh Huong [Minh Hương], 115 Annamiti di Tonkin è di Annam [Un Nam]. U clima di ghjustu [Sa Đéc] hè u listessu di quellu di l'altre pruvince in a parte occidentale di Cochin-Chine.

II. Geografia Economica

     Cum'è a pruvincia di ghjustu [Sa Đéc] hè principalmente occupatu cù u cultivo di risu, di cacao-alga, d'azzacca è d'altri frutti, ghjustu [Sa Đéc] pare avè un futuru eccellente in a pruduzzione di risu. U vastu amaru esistendu longu i cunfini di Vinhlong [Vĩnh Long], Cantu [Cần Thơ] è Longxuyen [Xuyên Long], cume a parte chjamata "paese di mare", chì copre sta pruvincia, anu solu esse trasformate in risicultori cù l'aiutu di drenaggiu chì hè avà cumpletatu. A pesca principia appena a raccolta di u risu. Ci sò bundanza di pesci in u paese di mare è in certi parte bassi di a pruvincia. U pesciu postu quì hè adupratu per a preparazione di a "mamma" chì forma u cundimentu indispensabile di l'alimentu di l'indigeni. L'industria si compone principalmente di un certu numaru di manufattii è di serrieri. I centri principali è i posti di mercatu sò: A cità di ghjustu [Sa Đéc], Phu Huu [Phú Hữu], Phu Nhuan [Phú Nhuận], Mi Longu [Mỹ Long], U mo Xuong [Mỹ Xương], U mo Tra [Mỹ Trà], Hoi An [Hội An], Lai Vung [Lai Vung], Long Hung [Long Hưng], Mi An Hung [Mỹ An Hưng], Bonghjornu An [Hoà An].

A CITATÀ DI SADEC

     Piacevule situatu à a sinistra di u rach Caolanh [Cao Lãnh] è à 25 km da Vinhlong [Vĩnh Long], in mezzu di giardini piacevuli d'arbureti di cacao è di palme di col. ghjustu [Sa Đéc] hè un locu cummerciale assai riccu, e strade sò disposte regularmente, è hè sempre statu una preoccupazione particulare da l'amministrazioni chì ci anu seguitatu. Hè in particulare u Signore Sylvester, spettore chì hà lasciatu, in ogni rispettu, segni di a so presenza in Cochin-China. Sò à ellu chì a cità di ghjustu [Sa Đéc] deve i so primi opere di drenagiu è i so ornamenti. Dispunìu strade dritte è vasti molli è avianu disegnatu sfarenti canali i scavi di u quali dopu eranu impiegati in usu per rializà e numerose piscine chì abbundavanu in u paese circundante. Dapoi tandu sò state stallate numerose strade è largu avenue, l'edifici in brique anu pigliatu u locu di l'antiche paghjole di i nativi, è un ponte di ferru mudernu attraversa oghje u rachettu. ghjustu [Sa Đéc], unendu cusì i paesi diffirenti chì formanu a cità, è u centru europeu cù i mercati cinesi è annamiti. Infatti stu centru occidentale offre attualmente una vista assai piacevule è a vista chì si gode da a cima di a torre di a chjesa, situata vicinu à sta cittadina, ghjustifica u nome di "Giardinu di Cochin-Cina", chì hè datu à stu picculu locu internu I quartieri europei è l'Uffizii di i servizii sfarenti sò situati nantu à una piccula isula nant'à u rach ghjustu [Sa Đéc], chì a divide in dui parti, una di e quali chjamata "Passe-Nord", si unisce più luntanu nant'à u grande fiume. Subitu à a so bocca hè u locu di sbarcu per i grandi vapori di e "Messageries Fluviales" chì formanu u serviziu di a linea occidentale è quella di Pnom Penh [Pnôm Pênh]. L’isula si trova in tuttu u circondu per una strada ombrosa è piantata inseme cù tutte sorta d’arburi, in particulare mangue, arbureti di cacao è prufumata da e spezie da e fureste di a culunia. À l'estremità estrema di l'isula si trova u Salone di l'Inspezione, è in i so vicini hè arcu a prigione, l'ufficiu postale, i casali di coleczione è a caserna militare. Un pocu più à luntanu arcu l'Uffiziu di l'Inspezione è a Casa Customizata è Accisa. A stazione di pulizzia, u tribunale di a tribunale per l'indigiani, u bungalow è l'Uffiziu di a Subdivisione di opere pubbliche. I quartieri nativi, strettamente parlanti, arcu situati davanti à a cità europea nant'à l'altra sponda di u Rachj ghjustu [Rạch Sa Đéc]. U quai, cunfinatu da una linea ininterrotta di negozi cinesi bè furnuti, hè di almenu 2km di lunghezza. Hè prutettu contr'à l'erosione da l'acqua da i muri di u granitu. U mercatu principale si trova à l'estremità estrema di a cità nantu à un locu assai grande vicinu à questu hè u Club Annamite Sporting. Quasi tuttu u cummerciu è tutte e fàbriche sò in manu di i Cinesi è di qualchi Indù. Tuttavia, ci sò arcane digi di Annamite, pruduttori d'ordine è numerosi gioiellieri trà i quali si deve esse citatu Figliolu Ly Ngoc [Lý Ngọc Sơn], chjamatu Vinh, cunnisciutu da e so famose sculture è opere incruciate in smaltu (cum'è in oru è in argentu). U uttene a medaglia d'oru in a mostra di Hanoi [Hà Nội].

MONUMENTI È LIONI ARQUEOLOGIU

     In a pruvincia di ghjustu [Sa Đéc] ùn ci sò nè mumenti veri nè curiosità archeologiche; questi sò inoltre assai rari in tutta a Cochin-Chine. A Pagoda di Man Nha [Nha Mân], situatu à quasi un chilometru da a cità principali, hè ancu degnu di esse chjamatu. Menzionemu dinò a tomba quale rè Gia Long [Gia Long] erettu in memoria di u Mandarinu Nguyen Van Nhon [Nguyễn Văn Nhơn] chì l'hà seguitatu fede in e so disgrazie è chì hà dopu cuntribuitu in gran parte à a restaurazione di u so tronu. U gran imperatore, per premiarà lu per i so servizii, hà datu à ellu u titulu di mariscalu (Quan Cong [Quan Công]). Stu munimentu hè alzatu nant'à u territoriu di u paesi Tan Dong [Tân Đông] in u distrittu di Un Thanh Ha [An Thanh Hạ], u locu nativu di u mariscalu sopra dettu in u so onore di esse statu erettu.

BAN TU THƯ
12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,514, visita di 1 oghje)