TAN AN - Cochinchina

Hits: 620

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia Fisica

LIMITI

    Pruvincia di Tanan [Tân An] hè limitata à u nord da a pruvincia di Tayninh [Tây Ninh], di Cho Lon [Chợ Lớn] è u regnu di Cambogia, à u sud di e pruvince di ghjustu [Sa Đéc], Mytho [Mỹ Tho] è Gocong [Gò Công], à l'est di e pruvince di Cho Lon [Chợ Lớn] è Gocong [Gò Công], è à punente da u regnu di Cambogia è di e pruvince di Chaudoc [Châu Đốc] è Longu Xuyen [Xuyên Long].

    Di una superficia tutale di circa 380.000 ettari, solu 80.000 ettari in u sudu di a pruvincia anu valore, cultivatu solu cù u risu. U restu, circa 300.000 ettari, hè un immensu bacinu chì si estende finu à e fruntiere di Cambogia, sottu acqua per parechji mesi di l'annu. Queste sò e pianure di Jones induve ùn ci hè stata pussibule alcuna cultivazione impurtante. Pruvincia di Tanan [Tân An] hè dunque luntanu da u so pienu sviluppu ecunomicu, chì pò esse rializatu solu quandu l'enorme opere idrauliche, necessarie per u drenamentu, è l'irrigazione raziunale di a piaghja di Jones sò compie.

RUTES

    U sistema di strade in a pruvincia di Tanan [Tân An] include e strade seguenti, tutte e strade motorizate in tuttu metalliche:

1. A strada coloniale n ° 16 da Saigon [Sài Gòn] à Mytho [Mỹ Tho];
2. A via provinciale n ° 21 da Tanan [Tân An] à Gocong [Gò Còng] via Rach La [Rạch Lá];
3. A via provinciale n ° 22 da Tanan [Tân An] à Mytho [Mỹ Tho];
4. A via provinciale n ° 23 da Tanan [Tân An] à Mytho [Mỹ Tho];
5. A strada comunale N ° 5 chì viaghja da a strada culuniale à a strada N ° 15 chjamata a Tanan [Tân An] à Nhut Tao Ruta [Nhựt Tảo];
6. A strada cumunale N ° 6 da Ghju Thua [Thủ Thừa] à a stazione di Binh Anh [Bình Anh];
7. A strada cumunale N ° 8 da Tanan [Tân An] à Thanh Phu Long [Thanh Phú Long] via Figliolu di u Ky [Kỳ Sơn] è Binh Phuoc [Bình Phước];
8. A strada cumunale N ° 9 chì unisce a strada cumunale à a piazza di u Mercatu di Ghju Thua [Thủ Thừa];
9. A strada comunale N ° 14 chì viaghja da a strada provinciale n ° 21 in Gocong cù u battellu in Chogao [Chợ Gạo];
10. A strada cumunale N ° 15 da Tanan [Tân An] à Nhut Tao [Nhựt Tảo].

II. Geografia Amministrativa

DIVISIONI ADMINISTRATIVE

    Pruvincia di Tanan [Tân An] hè divisu in 10 cantoni, cumpresi 64 paesi è furmendu 4 distretti amministrativi, ognunu sottu a tutela di un ufficiale nativu cù u rangu di Phu [Phủ], o di scappanu [Huyện], vis:
1. Distrittu di a cità principale;
2. Distrittu di Binh Phuoc [Bình Phước];
3. Distrittu di Ghju Thua [Thủ Thừa];
4. Distrittu di Moc Hoa [Mộc Hoá].

CENTRI IMPORTANTI

1. TANANU [Tân An]; A capimachja, hè situata in u territoriu di u paesi di Binh Lap [Bình Lập]; era prima un impurtante centru cummerciale chjamatu Vung Gu [Vũng Gụ], ma ha perdutu a so impurtanza postu chì e barche è e barche di cummerciu cessaru d'utilizà i canali navigabili postali è trasfirìu u so cummerciu à u canale Duperre è à i flussi commerciali quandu passavanu da l'ouest à Saigon à 47 km da. Saigon [Sài Gòn], hà un serviziu di treni da u Saigon [Sài Gòn] - Mytho [Mỹ Tho] linea, oltri à un numeru serviziu di vittura motorie da Saigon [Sài Gòn] à Mytho [Mỹ Tho] è da Saigon [Sài Gòn] à diverse pruvince in ovest. I diversi dipartimenti sò quì rapprisentati: u tesoru, a posta è u telegrafu, l'opere publiche, a dogana è l'esise. Una scola primaria in piena pratica, una scola per i ghjovani fimmini nativi, è una spitali di maternità, sò in eccellente funziona. Una ghjustizia nativa di a Paci serà numinata quì à pocu tempu;

2. Figliolu di u Ky [Kỳ Sơn] (paesi di Binh Quoi [Bình Quới]) À 6 chilometri da a cità principali, hà un mercatu abbastanza impurtante (nantu à a strada comunale N ° 8);

3. Ghju Thua [Thủ Thừa] (village de Binh Phong Thang [Bình Phong Thắng]) À 7 km da a cità principali, hà una delegazione amministrativa, una scola primaria, un mercatu abbastanza impurtante nantu à u Ghju Thua [Thủ Thừa] canale, è un impurtante via d'acqua per barche è barche native;

4. Nhut Tao [Nhựt Tảo] (paesi di An Nhut Tan [Nhựt Tân]) A 15 km da a cità principali, hà un mercatu;

5. Binh Phuoc (paesi di Phuoc Tan Hung [Tân Hưng]) À 15 km da a cità principali, quartieri di una delegazione amministrativa, di u mercatu, di l'uffiziu di posta è di telegrafia, a casa di maternità;

6. Tam vu (paesi di Duong Xuan Hoi) 12 km da u principali mercatu di a cità;

7. Quan Tap (paesi di Tan Tru [Tân Trụ]) Mercatu di 18 km.

POPULAZIONE

    La pupulazzioni di la pruvincia, in totale di 120.000, hè cumpostu da u seguitu; 60 europei, 118.500 Annamiti, 450 Minh Huong [Minh Hương], 700 Cinese, 250 Cambogiani è 20 Indiani è altri.

III. Ecunumia giugrafica

VISITE

    Pruvincia di Tanan [Tân An], situatu trà Cho Lon [Chợ Lớn] è Mytho [Mỹ Tho] ùn hè micca d'interessu i turisti. Hè privatu di belli scenari. Trà i monumenti storichi forse citati:

1. In u paese di Khanh Hau [Khánh Hậu] (cantonu di Hung Long [Hưng Long]) vicinu à a via culuniale n. ° 16, hè a tomba di Tien quan Nguyen-Huynh-Duc [Nguyễn Huỳnh Đức], mariscale Gia Long [Gia Long] hà cuntribuitu à fundà a dinastia di a Nguyen [Nguyễn]. Alcune reliquie chì appartene à questu grande Mandarine sò in a pagoda vicinu à a tomba;

2. In u paese di Binh Lang (canton di An Ninh Ha [An Ninh Hạ]) hè a tomba di Ong-Hong, una Annamita assai ricca, chì, mandendu grandi junks pieni di paddy à a corte di Hue [Huế], assai efficacemente hè ghjuntu à l'aiutu di u populu di fame di u centru Annam [Un Nam]. L'imperatore Minh-Mang [Minh Mạng] li hà datu u titulu di Tho-dan. Sta tomba hè posta annantu à u canale di u listessu nome, chì unisce i dui Vaicos, versu u fondu versu Tanan [Tân An];

3. A Nhut Tho [Nhựt Thọ], annantu à u Vaico orientale, versu u ponte versu u ponte di Ben Luc [Bến Lức], hè un picculu monumentu, alzatu à la memoria di un "doi" è alcuni agenti chì fussinu uccisi da i partigiani di u guvernu Annamite, à u principiu di l'occupazione francese.

MEDI DI TRASPORTO

    A cità di Tanan [Tân An] hè servutu da u Saigon [Sài Gòn] - Mytho [Mỹ Tho] linea ferroviaria cù treni chì circulanu cinque volte à ghjornu (andata e ritornu); ancu da un gran numaru di vitture di mutori di trasportu publicu, aduprendu a strada culuniale, cù un serviziu rapidu à ogni ora di u ghjornu, chì opera in cooperazione cù a ferrovia per u benefiziu di i viaghjatori. Per visità a tomba di u Marshal Nguyen-Huynh-Duc [Nguyễn Huỳnh Đức], si pò andà in vittura diretta da Saigon [Sài Gòn] à u paesi di Khanh Hau [Khánh Hậu], o si pò piglià u trenu per Tanan [Tân An], è po un "pousse-pousse" o un "tilbury" per copre i 3 km chì separanu a stazione di u monumentu. Da visità Nhut Tao [Nhựt Tảo], ci vole à piglià un sampan à Ben Luc [Bến Lức], discendendu Vaico orientale, o per andà direttamente da acqua à stu mercatu, sia da Saigon [Sài Gòn] o di Cho Lon [Chợ Lớn]. Da Nhut Tao Nhut Tao [Nhựt Tảo], si pò ghjunghje facilmente da sampan a tomba di Ong-Hong, nant'à u canale di u listessu nome, chì scorre in u Vaico pocu luntanu da stu centru.

HOTELES

    Ùn ci sò hotels Tanan [Tân An] per via di a vicinanza di e grande cità di Cho Lon [Chợ Lớn] è Mytho [Mỹ Tho]. L'amministrazione pò tuttavia offre à i viaghjatori europei duie camere in l'osteria, gratuiti, ma ùn sò serviti mangiari. Ùn ci hè nè bungalow, nè mancu stanza in a delegazione. Disposizioni (conserve, vinu, pane, ghiaccio) sò venduti in u mercatu di Tanan [Tân An], à uni pochi di alimentari.

KUNCESSI INDUSTRIALI

    L'accordu di vaste espansioni sò stati dumandati da indigeni è europei in a piaghja di Jones, ma postu chì tutta a cultivazione hè a merci di l'inundazioni, praticamenti u solu ritornu ottenutu da i donatori consistenu in i rivenuti da a pesca. A parti sittintriunali di a pruvincia furnisce anch'ellu una curretta, è ci hè una industria abbastanza impurtante in a fabricazione di matte è di emboli grossi. E piantazioni di canna di zucchero si sò sviluppate abbastanza bè in l'ultimi anni in parechji paesi di u cantonu di Cuu Cu Thuong [Cửu Cụ thượng], in particulare in Thanh Loi [Thạnh Lợi], Binh Hoa [Bình Hoà], U Me Thanh Dong [Mỹ Thạnh Đông] è U mo Qui [Mỹ Quý], tutti situati lungo il Vaico orientale, induve ci sò circa 20 raffinerie di zuccheru nativu.

BAN U TU
12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 1,946, visita di 1 oghje)