TAY NINH - Cochinchina

Hits: 440

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia fisica

    Pruvincia di Tayninh [Tày Ninh] hà una superficie superficiale di circa 450.000 ettari, è cunfina in u nordu è à l'ouest da Cambogia, à u sud per e pruvince di Giadinh [Gia Định], Cho Lon [Ch ợ Lớn] e Tanan [Tan An] è à livante da u Saigon [Sài Gòn] fiume. U terrenu hè rottu per sola una ondulazione, a muntagna chjamata "Nui Ba Den”[núi Bà Đen], 1.000 metri d'altitudine, u puntu più altu in Cochin-Chine.

HIDROGRAFIA

     E rotte d'acque di a pruvincia sò Saigon [Sài Gòn] fiumu è u [Vàm Cỏ] fiumu cù i so affluenti, u capimachja di quale sò i fiumi (rach) Cai Bac [Cai Bạc], Soc Om [Soc Om], è u Tayninh [Tày Ninh]. Sti modi d'acqua permettenu à e barche di picculu tunnellu viaghjà in quantu Vai [Lò Vai] annantu à u fiumu Cai Bac [Cai Bạc], è à Ben Cui [Bến Củi] nantu à u Saigon [Sài Gòn] fiume.

MEDI DI COMUNICAZIONI

     Tayninh [Tày Ninh] hè servutu cù cumunicazioni per acqua da un serviziu di lanciamentu bimestrali trà Tayninh [Tày Ninh] e Saigon [Sài Gòn]. Più luntanu da numerosi vitture di mutore viaghjendu per strade da Tayninh [Tày Ninh] à Saigon [Sài Gòn], è chjamendu à Godauha [Gò Dầu Hạ] e Trangbang [Trang Bang]. A so reta di rotte cumprendi:

     Duie strade:

  1. From Tayninh [Tày Ninh] à Saigon [Sài Gòn], una di e quali, a strada locale 12, continuata da a strada culuniale 1, serve i centri di Trangbang [Trang Bang] e Godauha [Gò Dầu Hạ]. Tayninh [Tày Ninh] hè à 99 km, Trangbang [Trang Bang] 49 km è Godauha [Gò Dầu Hạ] 60 km da Saigon [Sài Gòn] longu u percorsu Saigon-Pnom Penh [Sài Gòn-Pnôm Pênh];
  2. Ci hè dui rotte chì conducenu à Pnom Penh [Pnôm Penh], a strada coloniale 1 passendu Godauha [Gò Dầu Hạ], è a strada lucale 13 da Tayninh [Tày Ninh] chì, à Soarieng [Soài Riêng], unisce a strada culuniale 1 chì porta à Pnom Penh [Pnôm Penh]. Per lascià a pruvincia per ogni via, unu deve passà per un battellu, ma sarà subitu rimpiazzatu da un ponte;
  3. Un altru viaghju parte da Tayninh [Tày Ninh] à Kedoi [K ẻ òi], un paesi situatu à u pede di Nui Ba Den [núi Bà Đen], À 15 km da Tayninh [Tày Ninh]. Questa strada divide:

a) in una strada, 8.700 XNUMX km di lunghe, chì porta à u pede di a muntagna, induve un caminu vi porta versu e pagode induve truvà u "Vèrgine scura", Un scopu predilettu di pellegrinagiu;

b) in una strada in corso di custruzzione, seguita da un percorsu chì porta à a cima di u Nui Ba Den [núi Bà Đen];

    4. U percorsu lucale 13, partendu da Tayninh [Tày Ninh] à u Saigon [Sài Gòn] fiumu, è da questu puntu cuntinuendu à a pruvincia di Thudaumot [Thủ Đầu Một], assai pittorescu, cum'è hè ancu u percorsu Soarieng [Soài Riêng], incidentalmente attraversu una regione forestale piena di ghjocu;

    5. Una strada, 15 km longu, da Trangbang [Trang Bang] à Bungbinh [Bùng Binh], da quellu locu in a stagione secca, ci hè una strada di carru, chì vinaia i banchi di u Saigon [Sài Gòn] fiumu;

    6. Un percorso, 1 km sopra a cità di Trangbang [Trang Bang], cunnettendu u percorsu culuniale 1, cù e rotte pruvinciali di Cho Lon [Ch ợ Lớn].

Oltre à queste rote principali, a pruvincia hà:

    a) a strada versu Xom Vinh [Xòm Vinh], pavimentatu solu circa 4 km, ma pò esse adupratu da e vitture motorie in a stagione secca, una strada chì passa per un quartieru di u ghjocu è permette à una pè visità a torre di Chot Mat [Chột Mắt];

    b) u Thanhdien [Thanh Điền] strada vicinu à quale hè una pagoda chì cuntene idoli di qualchì interessu archeologicu.

II. Geografia Amministrativa

AMMINISTRAZIONE GENERALI

    Tayninh [Tày Ninh], chì era solu un borough (Phu) di a pruvincia di Giadinh [Gia Định], sottu u guvernu Annamite, hè statu furmatu in una pruvincia u 14 d'aprileth 1862 da Ammiral BONNARD. Sta pruvincia hè divisa in duie divisioni, Thaibinh [pacificu] e Trangbang [Trang Bang]; u primu hà una urganizazione spitali sottu a direzzione di un medico, è u sicondu un postu medicu sottu un duttore nativu.

POPULAZIONE

    Trinamente populata cù solu 93.000 abitanti, a pruvincia ùn hà mancu centri impurtanti oltri a so cità principale, Trangbang [Trang Bang] e Godauha [Gò Dầu Hạ], rispettivamente 100, 50 è 78 km da Saigon [Sài Gòn]. A pupulazione hè custituita cusì:

    Annamiti: 80707, Cambogiani: 9457, Cham: 1110, Chinses: 781, Minh Huong: 377, Europei: 87, Indiani: 31; Totali: 92550.

III. Geografia Ecomotiziale

     Nisuna industria impurtante ùn hè stata sviluppata ancora. A ricchezza principale di a pruvincia hè custituita da agricultura è caccia.

    Quellu chì vuleva passà da e piantazioni è aiutà in u sviluppu di i prudutti, pò avè facilmente infurmazioni in quantu à u cultivo di l'hevea (gomma) pianta, zucchero, araches (nuci di terra), in più di a fabricazione di indiarubber, a raffinazione di u zucchero è di l'olii di noci. Puderanu ancu furmà facilmente una idea di e risorse di a pruvincia in quantu à u focu è a legnu per a carpinteria.

FAUNA È FLORA

     Senza entra in dettagli più vicini, si deve attente a attenzione à a varietà di e spezie chì si trova in ogni locu. Insetti, lagardi, roditori, cervi, ruminanti, uccelli esistenu quì in gran numeru, trà i quali si deve cità u tigre reale, e più rare spezie di rinoceronte, è una grande varietà di squiruli. Trà l'uccelli si trovanu u calao o di cornu è l'agliu. Trà l'insetti gran varietà di cicindcla (tigre-scarabeu) è scarabeci, è quelli cunnisciuti cù u nome di "Coq des Bois"Chì, cù a so fluffiness bianca anu l'apparenza di una fiore.

    In quantu à a Flora questu hè principarmenti ripresentatu da una varietà di felci è da parechje varietà di orchidee.

IV. A storia

   I documenti ufficiali sò cumplettamente in difesa in quantu à stabilisce un record storicu autenticu.

    Versu u 1850, un mandarinu Annamite HUYNH DUONG GIANG [Huỳnh Đường Giang], chì guvernò a pruvincia, hè statu attaccatu da i cambogiani. In cunsiderà a so resistenza inutile, ellu, cum'è u tenente Chanh Tong [Chánh Tổng], suicidatu. Una pagoda hè stata eretta à a so memoria à Tra Vong [Trà Vông], è ci hè, una ceremonia commemorativa hè tenuta annu. In questu periodu un Annamite di Annam, chjamatu DANG VAN DUA [Đặng Văn Đua], si stabilitu in a parte meridionale di a pruvincia, è hà fundatu Trangbang [Trang Bang], induve un tempiu hè statu erettu à a so memoria. A l'epica di a cunquista francese, un mandarinu di Tayninh [Tày Ninh], chjamatu KHAM TAN TUONG [Khâm Tấn Tường], ricusendu di sottumette, hà pigliatu rifugiu in Phu An Vai [gò Phú An] (un paesi in Hao Duoc [Hào Đước]) è riunite una quantità di aderenti. Eranu dispersi in una schiavitù, è a so scunfitta coincidendu cù a morte di Kham Tan Tuong in 1860, hà marcatu a fine di a resistenza Annamite.

    I Cambogiani però, sottu Champa, piglianu u campu è andonu Tayninh [Tày Ninh], è u 7 ghjugnu 1566 à Truong Voi [Trường Voi] hà messu in cuntattu cù e truppe francese, causendu a perdita di u Capitanu LARCLAUSE è u tenente LESAGE, ancu di 8 NCO's è di suldati. I rinforzi sò stati mandati dopu à sta lotta, sottu u cumandamentu di u tenente Colonel MARCHAISE. Un secondu impegnu hà fattu u 14 di ghjugnu 1866 à Bang Dung [Bang Dung] (un paesi in Hao Duoc [Hào Đước]). Risultò in a sfida di Champa, ma custò a vita of U coronel MARCHAISE. Capitanu BEXJAMEN è 13 NCO's è suldati di a 58a cumpagnia di u 3nd regimentu di Marina.

BAN TU THƯ
4 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,089, visita di 1 oghje)