Una breve Storia di a Scrittura di VIETNAMESE - Sezione 1

Hits: 932

Donny Trương1
Scola d'Arte à l'Università George Mason

A lingua

    U mo scopu per a prima edizione era di arriccà Tipografia vietnamita. Publicatu in Nuvembre 2015 cum'è a mo tesi finale per un maestru di arti in disegnu graficu da u Scola d'Arte à l'Università George Mason, questu libru era diventatu rapidamente una guida essenziale per u cuncepimentu Diacritichi vietnamiti.

     Parechji cuncepitori di tipologie anu utilizatu stu libru per aiutà à capisce e caratteristiche tipografiche uniche in vietnamita. Hanu amparatu i detagli sottili è i sfumaturi di u Sistema di scrittura vietnamita ancu s'ellu ùn parlanu micca o scrive a lingua. Comu u risultatu, anu acquistatu più cunfidenza in u disignu di i diacritici, chì ghjucanu un rolu cruciale in a legibilità è a leghjibilità di u Lingua vietnamita.

    I marchi diacritici sò cues chì guidanu i lettori à capisce u significatu di certu paroli. Senza un accentu chjaru è propiu, u flussu di testu pò esse scumparatu è disintegratu. Senza elli, a cumunicazione scritta hè distorta. Inoltre, u significatu originale di u testu hè inghjustatu.

    Dapoi a liberazione di stu libru, aghju cunsigliatu i tipografi in l'espansione di i so caratteri per supportà i vietnamiti. In interagisce cun elli, aghju guadagnatu più capienza di i prublemi è cunfusioni chì stavanu affrontendu. Ùn aghju nunda, ma sperienze positive è di supportu chì travaglianu cun elli. Apprezzu a cura è l'attenzione ch'elli anu dedicatu à a creazione di diacritici per i vietnamiti.

    Per mustrà u mio apprezzamentu à a comunità tipica, aghju rivisu è espansione a seconda edizione per furnisce più informazioni utili, furnisce più illustrazioni, è mettite di caratteri tipografici più supportati da Vietnam.

HISTORIA

    From 207 aC à 939 AD, u duminiu di parechje dinastii chinesi hà avutu una profonda influenza in a cultura è a literatura vietnamita. Per via di questu, l'ufficiali Lingua vietnamita hè statu scrittu in Cinese classicu (chữ No) prima di u sviluppu di e nativu Scrittura vietnamita (chữ Nò) è l'adopzione di u Alfabeto latinu (Quốc ngữ)2.

CHỮ NHO

   Sutta u cuntrollu di i Cinesi in u IX sèculu, i documenti governali di Vietnam eranu scritti in ideografi chjamati chinesi chữ Nò (script di eruditi), ancu riferitu kanji (Scrittore Han). Ancu dopu chì u Vietnam hà dichjaratu a so indipendenza in 939, chữ Nò era a lingua scritta cumuna in documenti ufficiali finu à u principiu di u XXu seculu. Chữ Nò hè sempre adupratu oghje in bandiere calligrafiche per occasioni tradiziunali cume festival, funerali, annu novu lunar (Tt), è matrimonii. Eppuru chữ Nò hè statu tinutu in alt rispettu - perchè esse chữ Nò l'alfabetisazione era a chjave per u putere, a ricchezza è u prestigiu - I savani vietnamiti vulianu sviluppà u so propiu sistema di scrittura chjamatu chữ Nôm3.

CHỮ QUỐC NGỮ

    A Romanizazione di u Sistema di scrittura vietnamita iniziò in u XVIImu seculu quandu i missiunarii cattolici avianu bisognu di trascrive scripture per i so novi cunvertiti. Cumu chữ Nôm era adupratu solu da l'elite è i privilegiati, i missionari vulianu introdutà u testu religioso à una pupulazione più vasta, cumprese e persone di classe bassa chì ùn avianu micca statu capaci di leghje Nòm ideografi.

     In 1624, Ghjesuita è Léxicographer francese Alexandre de Rhodes hà iniziatu a so missione in Cochinchina, induve ellu scontra à u Ghjesuita Portugese Francisco di Pina è amparò u vietnamita à una velocità maravigghiusa. Dintra sei mesi, Rodi hà duminatu a lingua. Sfortunatamente, Pina morse in un naufraguiu in Đà Nẵng un annu dopu. Rodi hà cuntinuatu cù a so missione è hà passatu dodici anni ascoltendu a ghjente lucale.

   In 1651, sei anni dopu avè lasciatu u Vietnam, Rhodes hà publicatu Dictionarium Annamiticum Lusitanum et Latinum e lu Linguae Annamiticae seu Tunchinensis Brevis Dichjarazione. Eppuru chì e so publicazioni stavanu a basa per Quốc ngữ (lingua naziunale), Rhodes ùn hè micca u primu creatore di a Romanizazione. I so opere si sò basati nantu à u metudu di Pina, chì s'inspirava in u sistema di scrittura vietnamita romanizata di Babbu João Rodrigues. L’invenzione di u padre Rodrigues hè stata sviluppata è migliurita da u Ghjesuita Portoghese Gaspar do Amaral, Ghjesuita Portugese Antonio Barbosa, è Ghjesuita Francese Alexandre de Rhodes.5

Dictionarium Annamiticum Lusitanum et Latinum - Holylandvietnamstudies.com
Fig Dictionarium Annamiticum Lusitanum et Latinum publicatu in u 1651 da Alexandre de Rhodes

    In 1773, più di 100 anni dopu, Ghjesuita Francese Pierre-Joseph-Georges Pigneau de Béhaine publicatu Dictionarium Anamitico-Latinum in latinu, Nòm script, è Quốc ngữ. in 1838, Monsignore Jean-Louis Taberd seguitava cun Dictionarium Anamitico-Latinum, chì era basatu nantu à u travagliu di Pigneau de Béhaine. Unu di i primi aduttori di u novu sistema di scrittura vietnamita era Filippu Bỉnh, un pastore vietnamita chì vivia in Portugallu. Duranti i so trenta anni in Portugallu, Bỉnh avia scrittu più di vinti libri in Quốc ngữ. A so scrittura hà dimustratu chì Quốc ngữ avia cuminciatu à piglià forma.

    Ô cuntrariu chữ Nôm, chì necessitava un estensivu studiu è praticamentu à u maestru, u novu sistema di scrittura basatu in latinu era direttu, vicinu, è accessibile. I vietnamiti puderanu amparà à leghje è à scrive a so lingua in parechje settimane invece di anni. Ancu si Quốc ngữ hà resu pussibule a diffusione di l'alfabetisazione è di l'educazione à una larga pupulazione, ùn hè diventatu u sistema di scrittura ufficiale finu à u principiu di u XXu seculu sottu a regula coloniali francese (1864-1945).

     L'aumentu di u sistema di scrittura latino-americana hà apartu a porta à l'educazione è a publicazione stampata. Gia Định Báo (嘉定 報), u primu ghjurnale in Vietnam, hà publicatu a so prima emissione in Quốc ngữ u 15 di aprile di u 1865. Sutta Direttore Trương Vĩnh Ký è Editor-in-Chief Huỳnh Tịnh CủaGia Định Báo hà ghjucatu un rolu essenziale in prumove u populu vietnamita à studià Quốc ngữ. Trương Vĩnh Ký avia scrittu più di 118 publicazioni chì varievanu da a ricerca per trascrire a traduzzione. In u 1895, Gia Định Báo hà liberatu Huỳnh Tịnh Của's Nami Nam quốc âm tự vị, u primu dizziunariu scrittu da un eruditu vietnamita per i vietnamiti.

Gia Định Báo - primu ghjurnale vietnamita 1865 - Holylandvietnamstudies.com
Fig. Gia Định Báo (嘉定 報) hè statu u primu ghjurnale vietnamita stabilitu in u 1865

     In 1907, Studiosi vietnamiti cume Lương Văn Can, Nguyễn Quyền, e Dương Bá Trạc aprì Đông Kinh nghĩa thục, una istituzione scolastica in Hà Nội per aiutà à prugressà u paese. In ricunnosce u vantaghju di Quốc ngữ, chì era faciule à leghje è à scrive, a scola hà adupratu u sistema di scrittura romanizata per publicà libri di scrittura, opere literarie è ghjurnali (Đăng cổ Tùng báo e Đại Việt Tân báo).

     U listessu tempu in u 1907, Ghjurnalistu Nguyen Van Vinh hà apertu a prima stamparia è publicatu u primu ghjurnale indipendente chjamatu Đăng cổ entrang báo in Hà Nội. In 1913, hà publicatu Đông dương Tạp chí propagà Quốc ngữ. I dui Nguyễn Văn Vĩnh è Trương Vĩnh Ký sò stati cunnisciuti cum'è i padri di i ghjurnali vietnamiti.

     From 1917 à 1934, Scrittore Pham Quynh hà cuntribuitu assai esami impurtanti nantu à a literatura è a filusufia in a so propria publicazione chjamata Nam Phong tạp chí. Hà traduttu ancu parechje opere literarie in francese Quốc ngữ.

     In 1933, a furmazione di Tự Lực Văn Đoàn (Gruppu Literariu di Rendimentu) prisenta cambiamenti profondi in a scena literaria vietnamita. I culleziunali di u gruppu, chì sò stati custituiti Nhất Linh, Khái Hưng, Zodiacu, Ghjova Lam, Tu Mỡ, Ế Lữ, e Xuân Diệu, popularizatu Quốc ngữ attraversu a so scrittura vietnamita chjara è simplice Hanu publicatu dui giurnali settimanali (Phong hoa e Ngày nò), puesia muderna, è rumanzi senza invintassi nant'à u testu classicu cinese.

Phong hóa 1933 - Tự Lực Văn Đoàn - Holylandvietnamstudies.com
Fig. Phong hóa publicata in u 1933 da Tự Lực Văn Đoàn

    Eppuru chì i missiunarii francesi è Portoghese anu iniziatu u sistema di scrittura romanizata, i ghjurnalisti vietnamiti, i poeti, i studiosi è i scrittori anu migliuratu, avanzatu è fattu Quốc ngữ in un sistema robusto, elocu, cumpletu di scrittura. Oghje, Quốc ngữ, ancu cunnisciutu chữ phổ thông (script standard), hè l'ortugrafia ufficiale di u Vietnam6.

... esse continuatu in a sezione 2 ...

BAN U TU
01 / 2020

DA:
1: À propositu di l'autore: Donny Trương hè un cuncettore cù una passione per a tipografia è u web. Hè ricivutu u so maestru in arti in design graficu da a Scola d'Arte di l'Università George Mason. Hè ancu autore di Tipografia Web Professional.
◊ Parolle in grassettu è immagini seppia sò state stabilite da Ban Tu Thu - thanhdiavietnamhoc.com

VE MORE:
◊  Una breve Storia di a Scrittura di VIETNAMESE - Sezione 2
◊  Una breve Storia di a Scrittura di VIETNAMESE - Sezione 3
◊ ecc.

(Accolta hà visitatu 3,311, visita di 2 oghje)