COCHINCHINA

Hits: 496

MARCEL BERNANOISE1

    Indochina francese o Unione Indochinese si compone di cinque paesi: Tonkin, Annam [Un Nam], Cochinchina, Campuccià, e Laos.

    Cochinchina, una culunia francese - mentre chì l'altri paesi di l'Unione sò prutettorati - forma a punta sud di u nostru pussessu di l'Asia Extrema, chì copre 56,965 km2 di u 720,000 km2 di u spaziu tutale di Indochina, cù abitanti 3,800,000, fora di u 19 milioni di a so populazione totale.

     Cochinchina, delimitatu à u nord da Cambogia è Annam, è à l'est è a ovest da u mare, hè furmatu da u bacinu miridiunali è u delta di u Mekong Fiumu, una vasta pianura alluviale duminata da un latu da l'ultimi pieve di Cambogia chì marca u Ha Tien [Hà Tiên] Colina (Nui Sam, 215m) è l'isula di Phu Quoc [Phú Quốc], è da l’altru da a punta meridionale di a catena Annamita chì finisce annantu Nui Ba Den [Núi Bà Đen], o Tay Ninh [Tày Ninh] Muntagna (966m), à a muntagna di Ba Ria [Bà Rịa] (850m) è à l'isuli di u Capu Ghjacumu.

    lu Mekong [Mê Kông] (4,200 km a sud) ùn hè micca ostaculatu ma scorri liberamente, un veru bracciu di u mare, fecundatu da un afflussu custante di silt in un paese chì inunda ogni annu, mentre allarga u so delta indefinitamente attraversu i terri catturati in i so ondi mentre u mare a conduce versu a costa .

    A caratteristica principale di u clima hè chì hè sottumessu à u mudellu monsonicu, determinendu dui stagioni assai chjaru: a stagione di pioggia d'aprile à nuvembre è a stagione secca da dicembre à marzu. Malgradu questi monsoni, u clima hè u listessu: a temperatura varieghja da 25 à 30 da una fine di l'annu à l'altru.

    U locu geograficu di Cochinchina - una intersezzione di numerose strade chì cunducenu a riconciliazione di diversi populi - u so passatu d'invasioni chì venenu da tutti i lati è di occupazioni successive - spieganu l'introduce di e razze è a varietà di a so populazione.

    In ogni casu, u Annamite hè sempre a razza predominanti (87,5%) (...). Dopu, durante e lotte interne, a Francia hè apparsa, in 1788, per stabilisce u Nguyen [Nguyễn] dinastia cù l'Imperatore Gia Long [Gia Long]. Per vindicà l'assassiniu di dui missiunarii spagnoli, è di frenà Dumu Duc [Ủ Đức], una flotta franco-spagnola mista avia pigliatu u Tourans da una banda, è Saigon per l'altru (18 ferraghju 1859).

    In seguitu, a Francia hà affissatu e pruvince orientale (Gia Dinh, Bien Hoa, My Tho, [Gia Định, Biên Hoà, Mỹ Tho] 1862) à i pruvinci occidentali (Vinh Long, Chau Doc, Ha Tien, [Vĩnh Long, Châu Đốc, Hà Tiên] 1863).

Organizazione Amministrativa

    I primi guvernatori di Cochin-Cina eranu ammirali chì pone i fondamenti di un sistema amministrativu di ritenimentu, sottu a superintendenza di l'ispettori per i affari indigeni, i notevuli indigeni cù u so rangu è a so ierarchia: phu [phủ], huyen [huyện], Capu è Diputatu Capu di Canton, è notabili di paesi. In 1879 i guvernatori civili rimpiazzonu l'ammirali, prima sottu u titulu di tenente di guvernatore, poi sottu u nome di u guvernatore di Cochin-Chine.

    Stu guvernatore hè piazzatu sottu à l'alta autorità di u Guvernatore Generale d'Indochina, un riprisentante di a Republica francese.

    U guvernu di Cochinchina, è ancu i dipartimenti di i grandi servizii pubblici, sò in Saigon [Sài Gòn], a capitale di Cochinchina. I paesi, chì sò a basa di l'urganizazione amministrativa, sò guidati da i notevuli chì gestionanu u budgetu municipale.

    I paesi agrupati in un cantone sò amministrati da un Capu è da u Capu Diputatu di Cantone. I cantoni sò disposti per furmà una pruvincia, avendu à capu un amministratore, un capu pruvinciale è un rappresentante di u guvernatore di Cochinchina. Alcuni cantoni impurtanti sò organizzati in distretti amministrativi amministrati di Doc Phu [Đốc Phủ], Quandu Phu [Quận Phủ], Quan Huyen [Quận Huyện], o ancu funzionari civili francesi. I distretti amministrativi sò attaccati à una pruvincia. I servizii pubblici sò riprisentati in diverse pruvince: postu, opere pubbliche, aduana, serviziu di foresta, educazione, assistenza medica, è u Tesoru.

L'ecunumia di Cochinchina

    Trà l'infurmazioni furnite da e statistiche, un numeru hè abbastanza per situà u pudere ecunomicu è finanziariu di Cochinchina in relazione à quella di l'altri paesi di l'Unione: Cochinchina rapprisenta 75% di u totale Indochinese cumerciu speciale.

    A ricchezza di Cochinchina hè duvuta à u tarrenu, chì hè faciule da travaglià, cù una fertilità prodigiosa è un rendimentu superiore, puru chì permette solu una cugliera annuale (mentre Tonkin è u Nordu di Annam anu duie culturi à l'annu).

    U cultivo di u risu prevalenu nantu à tutti l'altri: quindeci pruvincia da vinti dui ùn anu altre risorse. (Cochinchina furnisce 8 / 10 di l'exportazioni di risu da l'Indochina francese, chì ammonta à quasi dui milioni di tonnellate).

    Altri culturi in queste chjassi sò quelli di u granu, a soia, a patata, a canna di zuccaru, a grana, u coccu (pruduce oliu di coconu), chì i culturi remunerativi crescenu ogni annu in e pruvince di Gia Dinh [Gia Định] e Mi Tho [Mỹ Tho]. I pruvinci orientali, chì sò più alti è boscosi, cù terri rossi o grisi favurèvuli à u cultivo di hevea, un arbulu di gomma chì a so produzione supera i 3,000 tunnellate à l'annu.

    In queste catene, vicinu à e piantazioni forestali (bambù in Thu Dau Mot [Thủ Đầu Một] è Tay Ninh [Tây Ninh], è a grande foresta in Bien Hoa [Biên Hoà]), ci sò culturi interessanti cum'è l'arbre di caffè è l'arbre di laca.

    Eccellenti cultivatori, attivi, pazienti è prudenti, Annamiti generalmente praticanu u cultivo di terra sicondu a tradizione millenaria. Hè u buflu, chì hè per eccellenza è in tutta a larga di u paese, l'animali aratu di u campu di risu.

    Ma l'amministrazione francese vulia rende à i nativi i benefici da i metudi raziunali è muderni di ricerca scientifica creendu scuole agricole, un laboratoriu di selezzione di u risu in Saigon, campi di sperimentazione è giardini di sementi (Can Tho [Cần Thơ], Soc Trang [Sóc Trăng], è Ong Yem).

    U cultivo si sparghje ghjornu: i trattori sò usati per l'aratu, è ancu per l'essiccazione.

    L'industria principale di Cochinchina hè u mulinu di risu chì adopra una decuculazione meccanica di u granu di paddy per uttene u risu. I grandi mulini di risu operanu à Cho Lon [Ch ợ Lớn], una cità cinese à circa 6 km di distanza Saigon [Sài Gòn]. Ma avà altri mulini di risu, un pocu significativu, sò stabiliti in tuttu Cochinchina.

    Altri industrie includenu gomma fabbricata da e macchine d'oliu di copra, mulini di zuccheru, mulini di brique, serrieri, tintori, e tessitori. Una ammirabile rete è strada serve Cochinchina à e so pruvincia più remoti.

    I strade coperto da innumerabile vitture, carri di boi, carrieri tirati di cavalli, carrieri à dui roti, carichi push-pulls, una progressione di i pedoni, in generale chì portanu carichi, sò classificati cum'è strade coloniali, strade provinciale è strade comunali. E strade coloniali d'interessu generale sò a più impurtante: N.1 o Strada mandarina da u cunfini di Siam à u Nam Quan [Nam Quan] Porta di Bordu (Battambang à Dong Dang [Đồng Đăng]); a strada N. 15 da Saigon à Cape St. Jacques; strada N. 16, da Saigon [Sài Gòn] à Ca Mau [Cà Mau].

BAN U TU
12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

◊ Fonte: LA COCHINCHINE - Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine

(Accolta hà visitatu 2,419, visita di 1 oghje)