QUALU CAMI hà pigliatu a Francia in Vietnam in u 1857? - Seczione 1

Hits: 1042

Andrew Dang

    Stòricamente, u Secondu Imperu Francese (1852-1870)[1] ùn hà micca pigliatu u Vietnam in u 1857. Infatti, l'invasione attuale hè accaduta 31 aostu 1858 at Tourane (Oghje Đà Nẵng City in Vietnam cintrali). Era una storia longa di guasi 30 anni di guerra è di cunquista, da Đà Nẵng in u 1858 finu à u Trattatu di Huế in 1884[2], quandu u Vietnam "ufficialmente" perde a so indipendenza. C'era una mansa di sbagli chì hà purtatu à a perdita di l'indipendenza vietnamita. Cù a mo risposta oghje, aghju daveru cuncentrazione forte nant'à u periodu iniziale di 1858-1862, quandu u Dinastia Nguyễn cù a so propria pulitica di sbagliu dopu Trasfurmò tutte e speranze è e vittorie di i vietnamiti in un disastru naziunale! (Sfortunatamente, ma hè accadutu)[3].

I. U SIEGE DI TURANE (1858-1860): UNA VICTORIA VIETNAMESE

    Inicialmente, sottu a bandera di "Prutezzione di i cattolici vietnamiti persecutati" Sutta u duminiu di a Dinastia Nguyễn, cù 14 navi di guerra è 3,000 truppe franco-spagnole sott'à u cumandamentu supremu di Ammirallu Charles Rigault di Genouilly (1807-1873)[5], anu iniziatu i bumbardamenti di artiglieria contru à tutte e fortezza navale vietnamita lungo a badia di Đà Nẵng è Muntagna Sơn Trà[6]. Questu avvenimentu hà dopu marcatu u principiu di a famosa Sedia di Tourane duranti i prossimi dui anni (1858-1860), chì infine saldò a Vittoria vietnamita.

    I Francesi s'aspittavanu à una rivolta generale di i cattolici vietnamiti contru a Dinastia Nguyễn in a so capitale di Cità ​​Huế (situatu à 100 km da i posti occupati franco-spagnoli intornu Đà Nẵng City), ma in fattu anu trovu senza cattolici vietnamiti eranu disposti à aiutà li. I cummattimenti eranu ancu feroci per i dui lati. Dopu à u vietnamita Generale Lê Đình Lý (黎廷 理, 1790 - 1858) morse in cumbattimentu, Maresciallu Chu Phúc Minh era incaricatu di u fronte è più tardi serà sustituitu da U Mariscal Nguyễn Tri Phương (阮 知方, 1806-1873)[7], chì era famosu per e tattiche di assediu.

    À i Francesi, à Đà Nẵng e so truppe eranu spessu molestate da e forze assediate da e forze vietnamite. Parechji centinaia di truppe perdevanu a vita à causa di i feriti di guerra è di e malatie, cum'è u tifus. In u 1859, u futuru francese Ammiral Théogène François Page (1807-1867), chì hà sustituitu a pusizione di Rigault de Genouilly, hà descrittu a situazione vera in Đà Nẵng in a so lettera in cusì:

    «Sò diventatu cumandante in capu u 1 di nuvembre di u 1859. Chì lascite aghju ricevutu quì! Certamente aghju tiratu una famosa spina da u pede di Rigault, ma solu per spinghjelu sottu à e mo unghje. Avemu spesu trenta dui milioni, è chì ne ferma? U trattatu cù a Cina strappatu da u focu di cannone, in Cantone una occupazione militare custretta à diventà a pulizza di a cità, in Tourane [Da Nang], una vera casa di charnel induve mille omi morse di miseria, senza scopu, senza risultatu. "[8][9]

    D’altronde, a battaglia feroce di Fort Chân Sảng (o Forte di Kien-Chan) u 18 Nuvembre 1859 ancu custò a vita di U tenente-culunellu Dupré-Déroulède, un ingegnere militare francese di altu rangu chì era trà i membri di u staffu di a sede è chì avia ancu planificatu l'attaccu di Đà Nẵng, quandu un cannone vietnamita penetrava in u so corpu. Infine, u 22 marzu 1860, i Francesi anu decisu di brusgiare tutte e so installazioni militari à Đà Nẵng è spustà e so forze in Saigon, una di e cità più impurtanti in Vietnam.

II. A SIEGE DI SAIGON (1859-1861): A "GUERRA FONIA" CURIOUS VIETNAMESE

    À u listessu tempu cù u Sedia di Tourane, i Francesi anu apertu un altru fronte in Vietnam del Sud dapoi u ferraghju di u 1859, cun u Captura di a Citadella di Saigon u 17 di ferraghju di u 1859. Dopu un tentativu sorpresu ma chì hà riesciutu à coglie tuttu u mondu Pruvincia di Gia Định u 21 d'aprile 1859, cù a perdita di 14 morti è 31 feriti, i Francesi anu cessatu l'operazione è sò riturnati à i posti occupati [13].

    Tuttavia, per via di a so limitazione di manuvra, i Francesi puderianu tene solu l'area catturata intornu à u portu di oghje di Saigon è a cità chinesa di Chợ Lớn. Hanu da avè mandatu più truppe à u fronte di Tourane è sopratuttu in passaghju Siconda Guerra Opiiu in China[15]. In u 1860, ci era solu 800 truppe franco-spagnole in l'area di Saigon. E so forze sò state prima messe sottu u cumandamentu di u Capitanu Bernard Jauréguiberry (1815-1887)[16], dopu rimpiazzatu da l'uffiziale navale francese Jules d'Ariès (1813-1878).

    Intantu, e forze vietnamitas anu riunitu è ​​iniziatu un altru "assediu" contr'à e forze francese è spagnole in Saigon per quasi dui anni, da u ferraghju di u 1859 à u ferraghju 1861. Ma era in fattu un curioso "assediu", o qualchì tippu di A "guerra di phony" vietnamita: Cù più di 10,000 truppe intornu à Saigon, i madarini vietnamiti di a Dinastia Nguyễn anu custruitu solu linee difensive cù numerosi forti solu, senza pensà à cume inizià l'offensiva contr'à l'occupanti mentre avevanu forze superiori in paragone cù solu 800 truppe francese è Spagnole (cumprese i mercenari di Tagals)!

    In cunfrontu cù l'Assediu di Tourane, l'Assediu di Saigon era tutalmente diversu: In Tourane o Đà Nẵng, i Francesi detenevanu solu una piccula parte di u Montu Sơn Trà grazia à a pulitica di a terra brusgiata è à e tattiche di assediu adatte. Tuttavia, in Saigon i Francesi anu catturatu unu di i più grandi porti di Vietnam, cusì e so rotte di fornimentu ùn sò micca state disturbate. Inoltre, anu ancu cuntrullatu i trasporti di risu in u Vietnam di u Sud! Durante u "assediu" (1859-1861), u portu di Saigon sottu l'occupazione francese era ancu più aperto, cù centinaie di navi mercanti da Cina, Cambogia è Singapore viaghjate spessu è fora. In u 1860, u portu di Saigon riceve[18]:

    "Sessanta sei navi e 100 junks carricu 60,000 tunnellate di risu in quattru mesi solu è anu fattu assai soldi in Hong Kong è Singapore".

    Durante u assediu, e cumunità chinese in Chợ Lớn anu collaboratu attivamente cù a "nova autorità" francese ("Tân traghju"), inveci di u "vechju regime" ("Cựu trafficu") di a Dinastia Nguyễn. A guerra francese in Vietnam solu li rende ricchi è ricchi.

    Si pò vede chì cun stu tipu di "assediu", hè stata declinata una "chance d'oru" per sguassà e forze d'invasione franco-spagnole, è a A Dinastia Nguyễn hà dopu pagatu un prezzu pesante per a so strategia sbagliata dopu!

… CONTINUARE…

FOOTNOTES:

[1] Secondu Imperu Francese - Wikipedia

[2] Trattatu di Huế (1884) - Wikipedia

[3] Dinastia Nguyễn - Wikipedia

[4] Tourane bay bombardamento bis

[5] Charles Rigault de Genouilly - Wikipedia

[6] Muntagna Sơn Trà - Wikipedia

[7] Nguyễn Tri Phương - Wikipedia

[8] Pagina di Théogène François - Wikipedia

[9] Théogène Francois Page et Louis de Gonzague Doudart de Lagrée marins polytechniciens en Indochine

[10] Fregata francese Némésis (1847) - Wikipedia

[11] A poppa di a nave La Nemesis durante l'attentatu di u 18 di nuvembre, ...

[12] A Tourane Bay Avà Na Dang Vietnam Stock Photo (Edit Now) 69414649

[13] Assediu di Saigon - Wikipedia

[14] Assediu di Saigon - Wikipedia

[15] Seconda Guerra di l'Opiu - Wikipedia

[16] Bernard Jauréguiberry - Wikipedia

[17] Le Monde illustré

[18] Saigon

BAN U TU
12 / 2019

DA:
◊ Immagine presentata - surghjente: gallica.bnf.fr

(Accolta hà visitatu 3,398, visita di 1 oghje)