MY THO - Cochinchina

Hits: 479

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia Fisica

    Capu d'età: Mytho [Mỹ Tho] (72 km, da Saigon [Sài Gòn]). Pruvincia di Mytho [Mỹ Tho] si trova trà 10 ° 03 è 10 ° 35 latitudine nordu, è 103 ° 30 è 104o38 longitudine à est. Hè divisu in 6 delegazioni amministrative (Anhoa [An Hoà], Caibe [Cái Bè], Cailay [Cai Lậy], Bentranh [Bến Tranh], Chogao [Chợ Gạo] è u capimachja), 15 cantoni cù 145 paesi.

    Hè limitata à u nordu è à u nordeste di a pruvincia di Tanan [Tân An]. I cunfini sittintriunali sò in piaghja di Jones, da ghjustu [Sa Đéc] à u paesi di Pumicciu [Phú Mỹ] (cantonu di Hungnhon [Hưng Nhơn]). Sò curiosamente prisintati cù rame d'arbuli è muntagni di campi di risu chì spariscenu naturalmente durante l'inundazioni. Da u paesi di Pumicciu [Phú Mỹ] la fruntiera in a piaghja di Jones ùn hè più sottumessu à inundazioni, ma si pende in bassu in direzione est-sud-est, è hè carattarizatu micca solu da piantazioni di risu in pendenza, ma da diversi ruscelli più o menu allargati. À livante, per pruvincia Gocong [Gò Còng], Cua Tieu [Cửa Tiểu], Cua Dai [Cửa Đại] è u Mari di l'Oriente. À u sudu, da u ramu di u Mekong [Mê Kông], chjamatu u fiume anteriore, chì si separa Mytho [Mỹ Tho] di e pruvince di Bentre [Bến Tre] (ramu di u Balai [Ba Lai]), è di Vinhlong [Vĩnh Long]. A suduvestu da u paesi di Mi An Dong [Mỹ Un Đông], chì hè un limitu di a pruvincia di ghjustu [Sa Đéc]. A punente, per a pruvincia di ghjustu [Sa Đéc]. E cunfine da questu latu sò guasgi alcune in a pianura di Jones, eccettu a parte bassa, versu u fiume. Pruvincia di Mytho [Mỹ Tho] hà una superficie superficiale di 223.660 ettari.

    A so punta a più longa, da nordu-est à sud-ovest, hè 115 km longu, è 39 km, à a so più larga, da nordu à sudu. Hè situata in u vastu delta à a bocca di u Mekong Riu [Mê Kông], chì include una grande parte di a bassa Cochin-Cina. U bracciu di u fiumu chì l'acqua hè chjamatu u flussu più bassu, chì torna divisu, in u territoriu di Mytho [Mỹ Tho], in dui filieri principali chjamati cua (porta), vale à dì: bocca di u fiumu, quella, cua Dai [Cửa Đại] (bocca grande), l’altra cua Sala [Ba Lai] (bocca di i Balai [Ba Lai]). U fiumu hè culpitu d'isule, u più grande di quale, l'isula di Phutuc [Phú Túc], si stendi da u punente à u sudeste versu u mari di l'Oriente, induve e so sponde misuranu quasi 20 km. L'altre isule sò diverse chjamate eone (banche di sabbia), o culao (isula), sicondu u so esseru di furmazione recente o antica. A parte di Pruvincia di Mytho [Mỹ Tho] situatu à nordu di u Mekong U fiumu [Mê Kông] hà una enorme depressione furmata da l'immenu bacinu di e piaghja di Jones. Questa vasta marsula, chì occupa quasi un cinquimu di u territoriu di a Bassa Cochin-Cina, si estende finu à un bonu terzu di a pruvincia di Mytho [Mỹ Tho]. Include in u nordu i cantoni di Phongphu [Phong Phú], Phonghoa [Phong Hoá], Loi Thuan [Lợi Thuận], Loitrinh [Lợi Trinh], è Hung Nhon [Hưng NHơn]. U nome locale Annamite per e pianure di Jones hè Dong Thap Muoi [Dong Thap Muoi] (piana di Thap Muoi [Tháp Mười]) da u nome di l'antica torre cambogiana in u territoriu Sadec, in u centru di e piaghje di Jones. A chjamanu ancu Dat Bung [Đất Bưng] (parolla par parolla: tarra, pantà). Hè presumibule chì hè statu l'anticu lettu di u Mekong [Fiume Mê Kông]. A sudu è sud-ovest di a pruvincia di Mytho [Mỹ Tho], ancu l’isule in u Mekong [Fiume Mê Kông], ùn soffre micca di l'inundazioni, ma sò pianure fertili è "giong"[Giòng] terreni. U tarrenu in a più grande parte di Mytho [Mỹ Tho] hè argilloso (argilloso). In u nordu-est è à u sudeste di a pruvincia u terrenu hè di sabbia, chjamatu "giong"[Giòng] è particularmente fertile. L'area superficiale di Mytho [Mỹ Tho] comprende 223.660 ettari. A distanza trà a cità principali à Bentre [Bến Tre] hè à 14 km da Mytho [Mỹ Tho] à Tanan [Tân An] 25km. Mytho à Gocong [Gò Còng] 34km, è Mytho [Mỹ Tho] à Vinhlong [Vĩnh Long] 68 km.

    Ci sò trè canali impurtanti in Mytho [Mỹ Tho]: 1. U più anticu, principiatu sottu Minh Mang [Minh Mạng], hè u via d'acqua cummerciale o Dang Giang [Đằng Giang] canale purtatu versu u fiume maiò da u Ba Beo è Caibe [Cái Bè] fiumi. Vincula i cumunicazioni da u dock in Mekong [Mê Kông] incù u Vaico orientale, attraversu e pianure di Jones; 2. A strada navigabile chì leia i principali paesi di Mytho [Mỹ Tho] è Tanan [Tân An]. Hà 28 chilometri di largu è 80 metri di larghezza, è hè usata constantemente da e barche è da e barche native; 3. U Chogao U canale [Chợ Gạo], o canale di Duperre, unisce u flussu cù u flussu di Kahon è cusì unisce Mekong [Mê Kông] fiume cù u Vaico più grande (traverser Godong [Gò Đông]). Stu canale hè statu creatu in u 1877, hà 10.500 30 km di largu è XNUMX di larghezza. Hè u canale più frequentatu, adupratu da e barche native è da i vapori "Messageries". Infine i canali di irrigazione, tagliati in e pianure di Jones, chì diventeranu sta pianura un beni valore. Oltre a strade navigabile, Mytho [Mỹ Tho] hà una strada metallizata chì u cunnette Saigon [Sài Gòn], passendu pè i centri impurtanti di Tanan [Tân An] è Cho Lon [Chợ Lớn]. Solu 16km di a strada metallizzata 71km longu da Mytho [Mỹ Tho] à Saigon [Sài Gòn] sò in u territoriu di Mytho [Mỹ Tho]. Parta da a stazione ferroviaria principale in Mytho [Mỹ Tho] è passa per i quattru stazioni secundari: à Trungluong [Trung Lương], Luongphu [Lương Phú], Tanhiep [Tân Hiệp] è Tanhuong [Tân Hương]. Mytho [Mỹ Tho] hà ancu quattru rotte coloniali chì leccanu i vicini, e pruvince, è una reta di rotte parrocchiali, chì uniscenu i paesi è i cantoni. E quattru rotte coloniali sò: 4. Mytho [Mỹ Tho] à Tanan [Tân An]; 2. Mytho [Mỹ Tho] à Gocong [Gò Còng]; 3. Mytho [Mỹ Tho] à Bentre [Bến Tre]; 4. Mytho [Mỹ Tho] à Vinhlong [Vĩnh Long].

II. Geografia Amministrativa

    Pruvincia di Mytho [Mỹ Tho] hè divisu in sei comuni amministrativi: Mytho [Mỹ Tho], Anhoa [An Hoà], Bentranh [Bến Tranh], Caibe [Cái Bè], Cailay [Cai Lậy] è Chogao [Chợ Gạo], 15 cantoni è 145 paesi. I principali posti di mercatu di a pruvincia sò: Mytho [Mỹ Tho] (capimachja) paesi di Dieuhoa, Anhoa [An Hoà], Caibe [Cái Bè], Chogao [Chợ Gạo], Cailay [Cai Lậy], Bochi, Pumicciu [Phú Mỹ], Tanhiep [Tân Hiệp], Chogiua, Tantacu [Tân Thạch], Rachgam [Rạch Gầm], Badua, Caithia [Cái Thìa], Anhuu [Un Hữu], Caungan [Cầu Ngan], Caila.

POPULAZIONE

    156 europei, 325.070 Annamiti, 11.050 cinesi, 56 indiani.

III. Geografia Economica

12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,197, visita di 1 oghje)