Cronologia di STORIA VIETNAMESE - Sezione 1 (# 2500 anni)

Hits: 954

Versi-Goo

    Chistu è un timeline di a storia vietnamita, cumpresendu impurtanti cambiamenti legali è territuriali è avvenimenti pulitichi in Vietnam è i so stati predecessori. Per leghje nantu à u sfondate à questi avvenimenti, vede Storia di u Vietnam.

     A cronologia di a storia di u Vietnam dura più di 2500 anni, cumprese i periodi civilizzati di Soi Nhu, Nguom, Son Vi, Hoa Binh, Bac Son, Quynh Van, Cai Beo, Da But, Phung Nguyen, Dong Dau, Dong Son, Go Mun , ecc ... è e dinastie di Hung King (Kinh Duong Vuong, Lac Long Quan, Hung Due Vuong, An Duong Vuong, ecc.) ... è u primu periodu di u Nordu ...

Preistoria / Millennia

250 è ~ 40 seculu a.C.

25000 a.C.: U Soi Nhụ cultura apparse.
23000 a.C.: U Cultura Ngườm apparse.
20000 a.C.: U Sơn Vi cultura apparsu in u mudernu distrittu di Lâm Thao.
U 12000 à.C.:  Artifacti hoabinhiani cuminciò à esse pruduttu in Vietnam di u Nordu.
12000 a.C.: U Bắc Sơn cultura apparse.
8000 a.C.: U Quỳnh Văn cultura apparse.
5000 a.C.: U Cultura Cái Bèo apparse.1
4000 a.C.: U primu cultivazione di u risu di quale prove anu sopravivutu in u Vietnam mudernu.lu Đa cultura Bút apparsu in ciò chì hè oghje u Distrettu di Vĩnh Lộc. U risu mullutu hè stata cultivata in u Delta di u Fiume Rossu.3

U 30u seculu a.C.

... Aghjurnendu ...

U 29u seculu a.C.

U 2879 à.C.:  Kinh Dương Vương unificò tutti i stati vasali in u so territoriu in u statu unicu di Xích Quỷ, chì hà guvernatu cum'è re Hùng da a capitale in Phong Châu.4

U 2879 à.C.:  Kinh Dương Vương hà sustinutu u sviluppu di l'arti marziali in Xích Quỷ.5

U 28u seculu a.C.

U 2793 à.C.:  Kinh Dương Vương hè stata successa cum'è Hùng rè di Xích Quỷ, postu chì rinumatu Văn Lang, da u so figliolu Lạc Long Quan.

U 27u seculu a.C.

2793 a.C.: U calendariu lunare hè entratu in usu in Văn Lang.6

U 26u seculu a.C.

2524 a.C.: U prima rè Hùng di u Cấn a linea hè ghjunta à u putere in Văn Lang.

U 25u seculu a.C.

2500 a.C.: U Hùng rè urdinatu un aumentu in cultivazione di u risu.7

U 24u seculu a.C.

... Aghjurnendu ...

U 23u seculu a.C.

2253 a.C.: L'ultimu Hùng rè di u Cấn linea hà finitu u so regnu di Văn Lang.
2252 a.C.: U primu Hùng rè di u Ch ấn linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 22u seculu a.C.

2000 a.C.: U I primi artefatti sopravviventi indicando l'usu di u calendariu vietnamita apparsu.8

U 21u seculu a.C.

... Aghjurnendu ...

U 20u seculu a.C.

2000 a.C.: U Phùng Nguyên cultura apparse.
1913 a.C.: U cognomi Hùng rè di u Ch ấn linea hà finitu u so regnu di Văn Lang.
1912 a.C.: U prima rè Hùng di u Tốn linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 19u seculu a.C.

... Aghjurnendu ...

U 17u seculu a.C.

1700 a.C.: Ritratti di sepultura e edifiziu tomba hè entratu in pratica.9
1631 a.C.: U prima rè Hùng di u Khôn linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 16u seculu a.C.

... Aghjurnendu ...

U 15u seculu a.C.

1500 a.C.: U Đồng Đậu cultura apparse.10 A sucietà agricula sofisticata sviluppatu nant'à a costa vietnamita.11
1432 a.C.: U ultimu rè Hùng di u Khôn linea hà finitu u so regnu di Văn Lang.
1431 a.C.: U prima rè Hùng di u Doai linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 14u seculu a.C.

1331 a.C.: U prima rè Hùng di u Giàp linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 13u seculu a.C.

1251 a.C.: U prima rè Hùng di u Ất linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 12u seculu a.C.

1200 a.C.: U Lac Viet scopre colata in bronzu.12 mètudi13 fù prima adupratu in a cultiva di risu in a piaghja di u Ma e Fiumi Rossi.13
1162 a.C.: U ultimu rè di Hùng di u Ất linea hà finitu u so regnu di Văn Lang.
1161 a.C.: U prima rè Hùng di u Bính linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 11u seculu a.C.

1100 a.C.: U Gò Mun cultura apparse.14
1055 a.C. - U ultimu rè Hùng di u Bính linea hà finitu a so regula di Văn Lang.
1054 a.C.: U prima rè Hùng di u Unghiu linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 10u seculu a.C.

1000 a.C.: U Đông Sơn cultura apparsu in a valle di u Fiume rossu. Colazione in rame hà cuminciatu à esse usatu in Văn Lang in a fabricazione di arnesi di brass, armi, è ornamenti. A pupulazione di Văn Lang hà righjuntu un milione7 lu Lac Viet sviluppatu astronomia di osservazione.15
969 a.C.: U ultimu rè di Hùng di u Unghiu linea hà finitu u so regnu di Văn Lang.
968 a.C.: U prima rè Hùng di u Mậu linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 9u seculu a.C.

853 a.C.: U prima rè Hùng di u Annu linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 8u seculu a.C.

853 a.C.: U prima rè Hùng di u Brodu linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 7u seculu a.C.

700 a.C.: Rifugiati da i più fragili Dinastia Zhou cuminciò à ghjunghje in u Red River Delta.16
661 a.C.: U ultimu rè di Hùng di u Brodu linea hà finitu u so regnu di Văn Lang.
660 a.C.: U prima rè Hùng di u Tan linea ghjunse à u putere in Văn Lang.

U 5u seculu a.C.

500 a.C.: I primi artefatti chì suggerenu a celebrazione di Tt apparse18,19
470 a.C.: Rè Goujian di Yue mandatu messageri à Văn Lang esigenza sottumissione.20 lu ultimu rè Hùng di u Nhâm linea hà finitu u so regnu di Văn Lang.
U 408 à.C.:  Hùng Duệ Vương divintò Hùng rè di Văn Lang.

U 4u seculu a.C.

400 a.C.: A migrazione di massa di rifuggiati à u Red River Delta hè accadutu à causa di u colpu cuntinuu di u Dinastia Zhou.16

U 3u seculu a.C.

U 300 à.C.:  Missiunarii Buddisti da l'India ghjunghjenu in Văn Lang.21 lu Âu Việt si stabilitu à traversu u cunfini nordu di Văn Lang è hà apertu relazioni cummerciale cù a Lac Viet.22

U 257 à.C.:  Thục Phán, dirigente di u Âu Việt, invadì è cunquistò Văn Lang. Hà rinumatu u paese Âu Lạc è pigliatu u nome di regnu Un Dương Vương, dicendu cum'è rè di Cổ Loa Citadella.

250 a.C.: U Tempiu di Hùng hè stata custruita 23
210 a.C.: U Battle of Tiên Du ha fattu.4

207 a.C.: U Qin generale Zhao Tuo catturatu Cổ Loa Citadella. Un Dương Vương fughjitu è dopu suicidatu. Zhao Tuo hà divisu u territoriu sottu u so cuntrollu in i cumandati di Jiaozhi e Jiuzhen.24

206 a.C.: U signore di a guerra Xiang Yu guidò un esercitu in a capitale Qin Xianyang, hà crematu u Palazzu di Epang è hà tombu l'imperatore Qin Ziying è a famiglia reale.

U 203 à.C.:  Zhao Tuo si dichjarava rè di Nanyue, cù a so capitale in mudernu Panyu Distrittu. Nanyue cunquistò Guilin.

U 2u seculu a.C.

198 a.C.: Dui delegati sò stati assignati per surveglie l'affari di Jiaozhi e Jiuzhen.24

196 a.C.: U funziunariu Han Lu Jia detti Zhao Tuo un segnu chì u ricunnosce cume rè di Nanyue in cambiu di a so sottomissione nominale à u Imperatore Han.25

183 a.C.: Imperatrice Lu Zhi, L'imperatrice Han dowager è regente per u so nipote Imperatore Houshao di Han, hà urdinatu un bloccu cummerciale di Nanyue. Zhao Tuo saccheghjò a capitale Han Chang'an.26 E pulitiche vicine di Minyue, Yelang e Tongshi dichjaronu a so fedeltà à Nanyue. Una invasione punitiva di Han di Nanyue si hè fermata dopu chì gran parte di l'esercitu invasore sia cadutu in malattia.26

181 a.C.: Una invasione punitiva di Han di Nanyue stallatu dopu chì una grande parte di l'esercitu invasore hè cascatu da malatia.26
180 a.C.:  Lu Zhi hè mortu. Nanyue hà cunquistatu un territoriu Han vicinu à a fruntiera.

179 a.C.: In cambiu di a ristaurazione di a so famiglia in mudernu County di Zhengding è u ritruvamentu di e forze Han da u Nanyue fruntiera, Zhao Tuo rinunziò à l'imperatore di u titulu è hà impegnu à a sottumissione à a dinastia Han. Luy Lẩu hè stata fundata.27. Zhao Tuo hè mortu. Hè statu succedutu cum'è rè di Nanyue da u so nipote Zhao Mo.

135 a.C.: A guerra di cunfini hà fattu trà NanyueMinyue.26
122 a.C.: Zhao Mo hè mortu. Hè statu riesciutu cum'è rè di Nanyue da u figliolu maiò Zhao Yingqi.

118 a.C.:  Idee Confucian sò stati introdotti à Nanyue.28
115 a.C.: Zhao Yingqi hè mortu. U succedi u figliolu Zhao Xing.

112 a.C.:  Lü Jia, u primu ministru di Nanyue è un Lac Viet capimachja, hà tombu Zhao Xing è a so mamma Han Chinese Juishi dopu chì questu ultimu accunsentì à sottumette cumpletamente à a dinastia Han per preservà a so autorità in Nanyue. Hà dichjaratu Zhao Xingu fratellu maiò Zhao Jiande rè.

111 a.C.:  Cunquista Han di Nanyue: E forze Han invadenu Nanyue. Zhao Jiande hè statu catturatu in volu è esecutatu. U zhou of Jiaozhou hè statu urganizatu annantu à u territoriu di u defuntu Nanyue è divisu in e cumandanze di Nanhai, Cangwu, Yulin, Jiaozhi, Hepu, Zhuya, Taner è Jiuzhen.29 Shi Dai hè statu numinatu u so guvernatore. Tây Vu Vương hè statu assassinatu da u so assistente Hoàng Đồng.33

I seculu aC

86 a.C.:  Shi DaiA regula di Jiaozhou hè finita.
48 a.C.: U cumandamentu di Rinan in Jiaozhou hè stata organizata à u sudu di u Range Hoành Sơn.34,35

NOTES:
1. Importanza di a storia culturale. Archivatu u 24 d'aprile 2014 à a Machine Wayback. Ritruvatu u 2014-04- 23.
2. Dao, 1985.
3. "Notebook Vietnam: Storia Precoce, Nam Viet à Gia Long". Narrazioni paralleli. Archivatu da l'uriginale u 2 aprile 2015. Ritruvatu u 14 di marzu di u 2015.
4. Đại Việt sử ký toàn thư. Emissione 1.
5. Iwona Czerwinska Pawluk è Walery Zukow, p. 21.
6. Mc Leod, Mark W .; Dieu, Nguyen Thi; Nguyen, Thi Dieu (2001). Cultura è Custumi di Vietnam. ISBN 9780313304859. Archivatu da l'uriginale u 10 di ghjugnu di u 2013. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
7. "Liên Đoàn Lao Động Bình Định". Archivatu da l'uriginale u 25 di dicembre di u 2012. Recuperatu u 14 di marzu di u 2015.
8. Calendario anticu desenteritu. Archivatu u 3 Ghjinnaghju 2014 à a Machine Wayback. Ritruvatu u 2014-01 03.
9. L'archeologi anu trovu una donna di 3,200 anni in Vietnam. Archivatu u 24 di dicembre di u 2013 à a Macchina Wayback. Ricacciatu 2013/12/22.
10. "Cồ Việt- Tri Thức Việt". Archivatu da l'uriginale u 14 di dicembre di u 2013. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
11. "Vietnam - Storia«. Archivatu u 3 di nuvembre di u 2013 à a Macchina Wayback. Ricacciatu u 2013/12/14.
12. "Vietnam - Storia". Archivatu da l'uriginale u 2 d'aprile di u 2015. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
13. "Storia Vietnamita: Un Schema Cronologicu - Asia per Educatori - Columbia University". Archivatu da l'uriginale u 10 di maghju 2016. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
14. "Cultura Gò Mun". Archivatu da l'uriginale u 19 di ghjugnu di u 2013. Consultatu u 20 di nuvembre di u 2012.
15. Monde Beat: Vietnam. Archivatu u 2 Ghjinnaghju 2014 à a Machine Wayback, Recupere u 2014-01- 01.
16. Hauptly, 1985, 4.
17. Tarling, p. 121.
18. Mc Crum, Mark (aprile 2008). Andate Olandese in Pechino. ISBN 9781429941402. Archivatu da l'uriginale u 12 di ghjugnu di u 2013. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
19. Jeffrey, Laura S. (Aostu 2007). Festighjate Tet. ISBN 9780766027756. Archivatu da l'uriginale u 12 di ghjugnu di u 2013. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
20. "Âu Lạc sottu An Dương Vương". Archivatu da l'uriginale u 22 d'aprile di u 2013. Consultatu u 10 di dicembre di u 2012.
21. Nguyễn Tài Thư (2008), p.13 Archivatu u 22 di dicembre di u 2017 à a Macchina Wayback.
22. Ovest, Barbara A. (19 Maghju 2010). Enciclopedia di i Populi d'Asia è Oceania. ISBN 9781438119137. Archivatu da l'uriginale u 7 di ghjennaghju 2014. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
23. Anniversariu di a morte di i rè di Hùng. Archivatu u 19 di nuvembre di u 2013 à a Macchina Wayback. Ricacciatu u 2013/11/30.
24. Vu Dinh Dinh. "Cochinchina: rivalutazione di l'Origine è Utilizazione di un Locu Occidentalizatu ". Archivatu u 25 d'aprile 2012 à a Macchina Wayback. U Postu di Scrittori, vol. 9, Jan & Jul 2007.
25. Taylor, 1991, p. 24.
26. "Dinastia Triệu (207 - 111 a.C.)". Archivatu da l'uriginale u 5 di ghjugnu di u 2013. Consultatu u 13 d'aprile di u 2013.
27. Nguyễn Tài Thư (2008), p.20. Archivatu u 10 Novembre 2012 à a Macchina Wayback.
28. Doh Chull Shin, p. 34.
29. Ban Biao; Ban Gu; Ban Zhao. "地理 志»[Trattatu di geugrafia]. Libru di Han (in cinese). Volume 28. Archivatu da l'uriginale u 14 di maghju di u 2011. Recuperatu u 28 di ferraghju di u 2011.
30. "カ ー ド ロ ー ン Sala". Archivatu da l'uriginale u 9 di ghjennaghju 2011. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
31. «Vương Hùng. docx ». Archivatu da l'uriginale u 7 aprile 2016. Ripusatu u 15 di marzu di u 2019.
32. "111 a.C.: L'insurrezione scuzzuleghja a regula di a Dinastia Triệu". Archivatu da l'uriginale u 14 di ghjugnu di u 2013. Consultatu u 13 d'aprile di u 2013.
33. Taylor, 1991, p. 29.
34. "Bắc Thuộc Và Chống Bắc Thuộc: Những Dấu Tích Văn Hóa Vật Chất (Gs.Ts Nguyễn Quang Ngọc)". Archivatu da l'uriginale u 2 d'aprile di u 2015. Consultatu u 14 di marzu di u 2015.
35. Taylor, 1991, p. 30.

BAN U TU
05 / 2020

DA:
◊ Fonte: wikipedia.org
◊ Image - surghjente: Lich su Vietnam tramuntana bang. Tran Bach Dang. L'imaghjine seppia hè stata stabilita da BTT.
◊ Cronologia di a STORIA VIETNAMESE - Sezione 2.

(Accolta hà visitatu 3,010, visita di 1 oghje)