SAIGON - La Cochinchine

Hits: 742

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia fisica

situazioni

     U portu di Saigon [Sài Gòn] hè situatu annantu à u fiumu Saigon, tributariu di u Donai [Dong Nai], 43 chilometri à distanza di u mare.

EBB È TIDE

    In u portu di Saigon [Sài Gòn] a marea agisce in una manera assai impressiunante. Ci hè duie maree in ora 24. U puntu più altu di a marea hè 3,60m à mare altu. I currenti di u nivellu di l'acqua si mantene, ancu s'elli diminuiscenu pocu à pocu tempu durante una ora è mezzo à duie ore dopu a marea alta, vale à dì: a corrente inundazione hè solu à livellu cumplettamente un'ora è mezzo à duie ore dopu à a alta marea di u mare, è u nivellu currente di ebbe stessu in u stessu spaziu dopu à a bassa bassa di u mare.

    lu correnti ebb sò più veloci chì quelli di a marea di inundazione, è duranu un pocu più longu, principalmente in ghjugnu à nuvembre.

II. Geografia Economica è Amministrativa

INSTALLAZIONI

    U portu di Saigon [Sài Gòn] hà un cantone di petra di circa 1km. A durata, u stadiu di sbarcu di u "Compagnie des Messageries Maritimes”. D’altronde, i navi chì entranu in u portu per piglià una carica di risu à bordu, è a carica chì ghjunghje per i giuvanotti, anu a so disposizione boie di ancoragliu 14 in u fiumu, è posti di fissazione 21, arrampicati in u fiume longu versu u fiume cità.

ORGANIZZAZIONE ADMINISTRATIVA

    Da un diploma di u 2nd L'autonomia 1914 di ghjennaghju hè stata data à u portu, è hè amministrata da un cunsigliu elettu da u guvernatore è sceltu trà i rapprisentanti di l'amministrazione, di i fabricatori, di i armatori, è di i cummercianti è agricultori.

OPERE PUBLICI

    Un vastu prugramma di Opere Pùbliche hè statu elaboratu da u Cunsigliu Amministrativu. Questu hè realizatu cù l'aiutu di e risorse lucali è l'imposti, è ancu u prestitu di dui milioni di piastri, chì l'amministrazione hè permessa di emissione.

    I principali opere da eseguire sò: L'estensione di i quai, da a gestione di i quai esistenti, è di i quai o posti di sbarcu ancora da custruisce; da a custruzzione di ferrovie (ferrovie normali è ferrovie Deauville), chì sò da esse custruite à u longu di sti quanti; da a custruzione di magazzini è per u stabilimentu di cascate per u almacenamentu di beni; l'erezione di magazzini è di magazzini generali; a stallazione di un depositu di carbone furnituitu di tuttu l'apparechju di modem per carica è scarica; infini a stallazione di gru rotanti per u scaricamentu di e merchenzie è per a stizza in magazzini.

    In quantu à u portu di Saigon [Sài Gòn], l'erazione di un serviziu più ligeru per accelerà u trasportu di u risu trà Cho Lon [Ch ợ Lớn] e Saigon [Sài Gòn] hè ancu cunsideratu.

UFFICIU DI POLIZIA

    U portu cuntrola un corpu di pulizia speciale, pusatu à a so disposizione da u guvernatore di Cochin-Cina, è assicura a sicurità sia in terra sia in i strade navigabili chì appartenenu à u duminiu di u portu.

BILANCIU

    U budgetu di u portu chì supera, un milione di piastre hè equilibratu entriendu spese è spese senza alcuna subvenzione di l'altri bilanci.

STATISTICA

    U tunnillaggiu annuali di e vapore chì accertanu in u portu di Saigon [Sài Gòn] ammonti attualmente à quasi 1.600.000 tunnellate cumprese più di navi 800 senza i navi di costa.

    I valori di l'impurtazione è di l'esportazione in 1922 in quantu à i navi marittimi sò stati piastres 280.000.000, è à quelli di e navi custiere piastres 48.000.000.

    U produttu agriculu princival, esportatu da u portu di Saigon [Sài Gòn], hè u risu, chì l'esportazione hè aumentata annu, ancu quandu si cunsidereghja a cugliera mediocre. U massimu hè stata righjuntu in 1921 cù 1.517.000 tunnellate di risu exportatu.

    Altri prudutti, esportati da u portu di Saigon [Sài Gòn], sò pepe, cotone, gomma india, copra, pezze salate, olii vegetali è grassi è grassi di pesce, etc. Tutti i prudutti agriculi di u Cochin-Cina sò in rapidità crescente da annu à annu è u trafficu di u portu di Saigon [Sài Gòn] si estende annu. Sta crescita hè di circa un annu.

POPULAZIONE

    U principiu di 1921.

    A pupulazione di a cità di Saigon [Sài Gòn] hà assicuratu à:

Europei: 8.444
Annamiti: 50.086
Cambogiani: 151
A Gente di Tonking: 3.956
Cinese: 23.244
Minh-IIuong: 143
Da diverse parti: 3.178
Total: 89.202

    A cità di Cho Lon [Ch ợ Lớn] cuntene:

Europei: 572
Annamiti: 85.725
Cambogiani: 810
Cinese: 98.123
Minh-IIuong: 9.800
Da diverse parti: 751
Total: 195.781

III. A storia

    L'origine di a cità di Saigon [Sài Gòn] hè assai anticu (...). A cità hè custruita nantu à una elevazione, o "giong", In u delta ci sò parechji di questi"giongs”Righjunendu sopra l’alluviu di grandi fiumi. U cuntrariu di l'altri tributari chì passanu per Cochin-Chine, u Saigon [Sài Gòn] e Danoi [Dong Nai] I fiumi sò navigabili in ogni mumentu per i vapuri più grandi.

    ...Saigon [Sài Gòn] hè diventatu u principiu di u mercatu di u risu di Cochin-Cina, è da u 1680 junks Chinese sò ghjunti da Cantone per piglià e disposizioni à bordu. Dapoi quella data datanu i primi coloni di Cinese in Cochin-Cina.

    L'ultimi ùn sò micca stati longu à stallà in u quartiere di a cità Annamite chì si allargò dopu entre u Grand Canal, chì hè statu chinu in 1886 è si forma avà u Boulevard Chamer è u "Fort du Sud". I Cinese si stabilì 6 km distanti da Saigon è fundaru un mercatu (Cho Lon [Chợ Lớn]).

    A cità di Cho Lon [Ch ợ Lớn] si allargò assai à a fine di u XVIIImuth seculu, è diventatu assai rapidamente u centru d'esportazione di u risu per i porti di a sud di Chine. I Cinese anu assicuratu quasi tuttu u cumerciu di exportazione di risu.

    In 1860 u portu di Saigon [Sài Gòn] hè statu dichjaratu «Portu Libera» da i Francesi chì à questu tempu si stabiliscenu allora, è Saigon [Sài Gòn] ferma un Portu Libera finu à 1887, quandu a lege monetaria francese è e tassi Custom sò state introdute in Cochin-Chine. Cumincianu à recullà i duveri persunalizati di u tariffu generale per l'impositu in cità.

     Sti imposte sò stati mudificati dapoi parechje volte, è attualmente sò cullucati i duveri persunalizati indo-chinesi.

BAN TU THƯ
12 / 2019

DA:
1: Hoạ sĩ Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) sinh ra ở Valenciennes - vùng cực Bắc nước Pháp. Tóm tắt cuộc đời và sự nghiệp:
+ 1905-1920: Làm việc ở Đông Dương và phụ trách truyền giáo cho Thống đốc Đông Dương;
+ 1910: Làm giáo viên ở Trường Viễn Đông của Pháp;
+ 1913: Nghiên cứu nghệ thuật bản địa và xuất bản một số bài báo học thuật;
+ 1920: Ông trở về Pháp và tổ chức triển lãm nghệ thuật ở Nancy (1928), Paris (1929) - các bức tranh phong cảnh về Lorraine, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia , cũng như một số đồ lưu niệm từ Viễn Đông;
+ 1922: Xuất bản sách về Nghệ thuật trang trí ở Bắc Kỳ, Đông dương;
+ 1925: Đạt được giải thưởng lớn tại Triển lãm thuộc địa ở Marseille, và hợp tác với kiến ​​trúc sư của Pavillon de l'Indochine tạo ra một bộ vật dụng nội thất;
+ 1952: scn cagnard O tuổi 68 và Dje Lai MOT j'achète marins m'écris TAC Pham tranh, ảnh;
+ 2017: Xưởng tranh của ông đã được phát mãi thành công bởi hậu duệ của ông.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

(Accolta hà visitatu 2,465, visita di 1 oghje)