GO CONG - Cochinchina

Hits: 545

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia fisica

situazioni

     Pruvincia di Gocong [Gò Công] hè situatu annantu à a costa di u Mare di l'Oriente. Hè separata da a pruvincia di Giadinh [Gia Định] annantu à u nordu-est di u Vaicu [Vàm Cỏ], cunfinata à u nordu cù e pruvince di Cho Lon [Chợ Lớn] è Tanan [Tân An], in est è a sud da quellu di Mytho [Mỹ Tho], è à u livante versu u Mari di l'Oriente.

II. Geografia Amministrativa

AMMINISTRAZIONE GENERALI

      Pruvincia di Gocong [Gò Còng] hè divisu in cinque cantoni: Hoa Dong Ha [Hoà Đông Hạ], Hoa Dong Trung [Hoà Đông Trung], Hoa Dong Thuong [Hoà Đông Thượng], Hoa Lac Ha [Hoà Lac Hạ], Hoa Lac Thuong [Hoà Lac Thượng]. A pupulazione comprende 42 europei, 101.177 Annamiti, 7 Cambodjani, 627 Cinesi, 304 Minh Huong [Minh Hương], è 29 indiani. Cusì a maiuranza di l'abitanti sò Annamite, chì si dedicanu à a cultivazione di u risu. I cinesi, più inclinati cummerciale, sò soprattuttu occupati in a cità principali. Ora è di novu sò scontri in i paesi, in particulare à i mercati di Vinh Loi [Vĩnh Lợi], Figliolu Dong [Đông Sơn], Tan Nien Tay [Tân Niên Tây], Tang Hoa [Tăng Hoà], è Binh Luong Dong [Bình Lương Đông], ma in numeru limitatu è principalmente in cummerciale.

ESTRENI ASIATICI

       U più grande cummerciu cummerciale hè in Cantone, quellu chì hà acquistatu u più grande ricchezza hè in Trieu Chau [Triều Châu], è u più attivu in u cummerciu à Akas. A maiurità di i cantoni sò impegnati in piazza è pasticci, quelli di quelli Trieu Chau [Triều Châu] pasticieri è cuffieri in tè, quelli di Fukien [Phú Kiên] i cummircianti di stoffa è i negoziati di ceramici. U Minh Huong [Minh Hương] sò principalmente discendenti di i culunisti di Trieu Chau Trieu Chau [Triều Châu], o di Fukien [Phú Kiên], duv'è i cantoni mandanu pè e so moglia da u so propiu paese. Ci hè ancu parechji cummircianti di stoffa indiani, inquilini di mercati è di pesca.

III. A Geografia Economica

      U principale cultivo in a pruvincia di Gocong [Gò Còng] hè u risu. Ùn hà una industria speciale. U terrenu alluviale hè chianu è pantanosu, ùn ci sò nè posti d'acqua o stazioni di salute. Ci hè una passeggiata vicinu à u mare, è per a strada cumunale n ° 4 da Tang Hoa [Tăng Hoà] à Tan Thanh [Tân Thạnh]; a riva hè bassa è affucata da u fangu, è ùn si lascia micca fà bagna.

STRATE

      L'affirmazioni di l'agricultura è di u cummerciu anu custrettu a custruzzione di parechje strade lucali è pruvinciali, tutte ben mantenute è dispunibuli per l'automobili. Ùn ci hè nulla, salve chì forse alcune acelli sichje cume colombi, snipe, pettu, è una spezia di arde. Ci hè un centru di pesca à Vam Lang [Vàm Lang], à a bocca di u Soirap [Soài Rạp]. Ùn ci sò alberghi. À u capimachja ci hè una bungalow (duie camere dispunibule). Prezzo di manghjà $ 1.20 (micca cumpresu u vinu), prezzu di a stanza cumprese a colazione ligera 1.80 $.

PAGODI PRINCIPALI È PIAZI DI WORSHIP

      In ogni paesi hè una pagoda eretta à u Santu custode, è quasi in ogni locu ci hè una pagoda di Buddha.

VISITE

      Ùn ci sò micca panorami notevuli in a pruvincia di Gocong [Gò Công], i soli monumenti storichi sò alcune tombe. Vicinu à u percorsu da Saigon [Sài Gòn] à Gocong [Gò Công], sò e tombe di l'ancestri materni di l'Imperatore Tu Duc [Tự Đức]. Queste tombe sò d'interessu storicu solu. Sò custruiti in u mezzu di campi di risu, è ùn sò micca cusì belli cum'è quelli di certi Annamiti ricchi di Cochin-Chine. À l'entrata hè una pagoda; ci sò in tutte e 5 tombe.

1 - Quellu di u principe di Quoc Cong [Quốc Công] (1764 - 1825), chjamatu Pham Dung Hung [Phạm Dũng Hưng], nannu maternu di Tu Duc [Tự Đức]. Stu principe servia sottu Gialong [Gia Long] durante a rivolta di u Figliolu Tay [Tây Sơn], era maestru di cerimonii sottu Minh Mang [Minh Mạng], è numinatu Viceroy da Tu Duc [Tự Đức] in u 1849; è hè statu datu u tìtulu postumu di Duc Quoc Cong [Đức Quốc Công].

2 - A tomba di u principe Phuoc An Hau [Phước An Hậu] (1741 - 1810) chjamatu Pham Dang Long [Phạm Đăng Long], babbu di u capitu sopra, elevatu à u rangu di principe in u 1849.

3 - A tomba di u principe Binh Thanh Ba [Binh Thanh Bá] (1717 -1811) chjamatu Pham Dang Dinh [Phạn Đăng Định], babbu di a citata, un campagnolu chjaru di a pruvincia di Quan Ngai [Quảng Ngãi], chì si stabilì in u paesi di Tan Nien Dong [Tân Niên Đông] (pruvincia di Gocong [Gò Còng]), ancu arrubbatu, in u 1849, da l'imperatore Tu Duc [Tự Đức].

4 - A tomba di a moglia di u principe di Quoc Cong [Quốc Công].

5 - A tomba di a moglia di u principe di Phuoc An Hau [Phước An Hậu].

     In cunfurmità cù l'articulu 5 di u trattatu firmatu in Saigon [Sài Gòn] u 15 di marzu. 1874 trà a Francia è u Regnu di Annam [Un Nam], una porzione di terra chì misura 100 mau (51 ettari, 53 ettari, 60 centesimi precisamente, o circa 125 ettari), di u quali circa 50 ettari sò campi di risu, in u paesi di Tan Nien Dong [Tân Niên Đông], sò stati cuncessi à u guvernu Annamite. L'intrattenimentu di sta terra hè adupratu per u mantinimentu di e tombe, è a mantenimentu di i so guardiani; sta terra hè libera di tassi, è i membri maschili di a famiglia di Pham [Phạm] sò esentati da i tassi persunali, u serviziu militare è u travagliu forzatu.

IV. A storia

       Gocong [Gò Công] hà ghjucatu un rolu impurtante in a cunquista di Cochin-Cina. In 1862, malgradu gof l'ordini emessi da Phan Thanh Giang [Phan Thanh Giảng], Quanh Dinh [Quang Định] hà ricusatu di sottumette. Ammirallu Bonnardu postu Generale Chaumont è Cunellu Palanea incarcerate di una forza destinata à superà u ribellu. Cunquistonu tutti i ostaculi posti in u modu da Quanh Dinh [Quang Định], chì parò riesce à scappà è cuntinua a rivolta finu à u mumentu in u 1805. U so corpu era in vista in a piazza publica di Gocong [Gò Công], è dopu seppuru in a cità principali di a pruvincia. Per impedisce chì i so vechji seguitori eshumanu i resti di u so capimachja, è cusì li permettenu di nigà a so morte è di cuntinuà a ribellione, una stretta supervisione di a tomba di Quanh Dinh [Quang Định] hè stata mantinuta.

BAN U TU
1 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,733, visita di 1 oghje)