BIEN HOA - Cochinchina

Hits: 659

MARCEL BERNANOISE1

I. A Geografia Fisica

situazioni

     Pruvincia di Bienhoa [Biên Hoà] hè limitata à u nordu da u regnu di Cambogia, à u sudueste è à l'uvestu, da e pruvincia di Baria  [Bà Rịa] e Giadinh [Gia Định], à livante, da l'imperu Annamitu, à punente, cù e pruvince di Thudaumot [Thủ Đầu Một] e Giadinh [Gia Định]. Ha una lunghezza di 110 km è una larghezza di 90 km. In u norduvestu è in u Sudu-Ovest di Bienhoa [Biên Hoà] u terrenu hè cumpostu di terra grigia, di un sottumissione di terrenu sabbiatu, è in u nordu-est è à u sudeste hè rossu rossu (argilla ferruginosa- argillosa). U fiumu più impurtante hè u Dong Nai [Dong Nai], chì a so fonte hè à u nordu di a pianura di Lang Biang [Liang Biang] (Annam [Un Nam]). Dopu attraversatu u territoriu indipendente di e Mois è e forze dense, è avendu furmatu parechje cade impassable, penetra in Cochin-Cina da u cantonu di Mois Binh Tuy [Bình Tuy] (Bienhoa [Biên Hoà]).

STRATE DI COMUNICAZIONI

    Oltre i corsi d'acqua, a pruvincia di Bienhoa [Biên Hoà] hà una rete estesa di rotte, dendu un modu di cumunicazione faciule trà e diverse pruvince di a Colonia, cume cù e diverse località di a pruvincia. Ci hè ancu una linea ferroviaria da Saigon [Sài Gòn] à Phanthiet [Phan Thiet] chì attraversa l'intera durata di a pruvincia, una distanza di più di 100km.

PUNTI INTERESSANTI - CURIOSITÀ ARGHAELOGICHE

    Cù i so belli paisaghji, e so fureste piene di ghjocu, a pruvincia di Bienhoa [Biên Hoà] hè d'interessu estremu à i turisti è i sportivi. I principali scursioni sò: E cadute di Trianu [Trị An] (A 35 km da a cità principale è à 65 km da Saigon [Sài Gòn]), induve hè stata alzata una casa di residenza, sottu à a cura è à u costu di a pruvincia. I centri di sport è di caccia sò: In u livanti, u Xuanloc [Xuân Lộc] distretti di Nui Chuachan [Montagna Chua Chan], i savani di u Lagna [La Ngà], in u nordu-uvest à Un Binh [Un Bình] è i ​​so circondi.

II. Geografia Amministrativa

    A pruvincia cumpone i cantoni Annamite, suddivisi in 115 paesi, è 7 cantoni Mois cù 45 paesi. A pupulazione di 132000 abitanti comprende 125 europei, 116000 Annamiti, 11500 Mois, 2000 Cinesi etc.

BIEN HOA

    A cità principali di a pruvincia, à 30 km da Saigon [Sài Gòn], nantu à a sponda dritta di u fiumu Donai [Dong Nai]. Tutti i rami di u serviziu amministrativu sò quì rapprisintati. Hava una corte di ghjustizia cun larghevuli puteri. Una cumpagnia di curaturi hè quì in guarnigione, è a seconda squadra di u serviziu aereo indo-chinese hè quartata in Binh Thanh [Binh Thanh] dapoi u 1923.

III. Geografia Economica

AGRICULTURA, ARRICE

    Dighjà hè stata dettu chì u tarrenu di Bienhoa [Biên Hoà] ùn hè micca assai adattatu per u cultivo di risu. Solu circa 30000 ettari di terra sò aduprati per i campi di riee. A pruvincia di Bienhoa cù a so ampla zona di terri rossi assai fertili, cunducerà, in pochi anni, in u cultivo di a pianta hevea per a pruduzzione di gomma. Oltre 32000 ettari sò stati cuncessi à l'imprese di piantini di hevea. L'area propiu piantata hè di più di 8500 ettari, è u numeru d'arburi digià sbulicati o tagliati hè stimatu à 795.553. In u 1924 a pruduzzione di gomma secca ammontava à più di 1.500 tunnellate. Quand'elli sò passati i crissi di gomma, l'imprese anu tornatu novu l'attenzione per sfruttà a so piantagione è aumentendu a so zona è mantenimentu.

DIVERSE CULTURAZIONI - PIANTAZIONI DI CACAU

    A superficia riservata per queste piantazioni hè di 1.500 ettari, di quale 800 ettari sò digià travagliati.

Piantazioni di canna di zuccaru

    Queste occupanu circa 1.100 ettari è sò in i cantoni di u nordu è di u punente di a pruvincia.

PALMI CABBAGE

    1.700 ettari di terra sò cultivati, cù una pruduzzione annuale di 600.000 kilos. Altre piantazioni d'impurtanza secundaria sò: Caffè, tabacco, pini, Arachidi (nuci di terra), frutti è verdura.

Morice

    Ci hè una attività cummerciale abbastanza intensa in a pruvincia. A parte di u scambiu di prudutti cunsumati in pruvincia, u trafficu in legnu occupa una pusizione assai impurtante. E fureste di Bienhoa furniscenu tutte e varietà d'arburi (trac, cam-lai, e diverse spezie di go, sao, dau etc..) è e legne sò sfruttate da e società industriale è i particulari, chì facenu usu di e strade metallizate per distribuisce e so merchenzie in altre pruvince di Cochin-Chine. In siconda, e cantere di granitu è ​​laterite sò di impurtanza cummerciale.

INDUSTRIA

    L'industria forestale hà cunsideratu, in 1923, i seguenti impurtanti cummerci: 47.000 metri cubi di legnu, 11.000 metri cubi di legnu per a custruzzione, 5.000 metri cubi di legnu per carpinteria, 170 tunnellate di carbone, 120 tunnellate di pirologia. Una nova cumpagnia hè stata recentemente furmata, u "Indo-Chinese Forest Co." At Dinh Song [Song Dinh], in a parti orientale di a pruvincia, vicinu à a fruntiera di u Annam [Un Nam], per sfruttà u cummerciu di a legnu, cù installazione completamente moderna (serra-mulini à vapore è motori elettrici, "materie Decauville", ecc.). Ci hè una distilleria cinese à Binh Truoc. A pruduzzione annuali cresce da 400 à 450.000 litri d'alcohol nativu.

REFINERI NAZIUNI DI SUCRE

    Ci sò 330 raffinarii nativi, chì sò tuttavia solu in travagliu in a stagione di a staghjunazione di u zucchero. Ci hè un tessitore cinese in u paesi di Binh Truoc chì pussede una piccula industria di cuttuni cù una pruduzzione mensuale di 3.500 metri di materiale. Hè di qualità cumuna è vende in Bienhoa [Biên Hoà], Saigon [Sài Gòn] e Cho Lon [Ch ợ Lớn]. Una fabbrica di spazzole, appartenente à M. Prevot, esiste in Phuoc Ly [Phước Lý].

MEDI DI COMUNICAZIONE

    Quessi sò ancu assai numerosi. Oltre u Saigon [Sài Gòn] - Phanthiet [Phan Thiet], chì corre sei volte à u ghjornu, da quì à a volta, ci sò undici servizii di trasportu di e vitture publiche. Per d 'altra banda, ùn ci sò micca vapori di u passageru in a pruvincia. Barche è barche per u trasportu di diversi prudutti, di granitu, laterite, ceramica, cereali, frutti sò aduprate da u numeru di 1.700 chì varieghja in grandezza.

IV. A storia

    (...) Cusì Bienhoa [Biên Hoà] hè stata cunquistata da u Signore di Hue [Hè ế] (Annam [Un Nam]) Nguyen Hieu Vuong [Nguyễn Hiếu Vương], in u regnu di u rè Le Than Ton [Lê Thánh Tôn] (1648-1663) è culunizatu da l'abitanti di Quang Nam [Quang Nam], Quang Ngai [Quang Ngai] è Ninh Binh [Ninh Binh]. Versu u 1705, sta culonia hè stata aumentata da l'arrivata di Chinamen, i detrittu di un esercitu sottu u Generale Duong Ngan Lich [Dương Ngân Lịch]. Cù l'aiutu di questi impurtanti immigrati, u paese era sbulicatu è cultivatu. U cummerciu è l'industria facianu passi notevuli, è u paese di Ban Lan diventa un centru cummerciale impurtante, frequentatu da i navi di cummerciale di diverse naziunalità, chì ascendianu à Dong Nai [Dong Nai] à scambià a so merchenzie. Bienhoa- [Cuscenza Biên Hoà] Tinh appartene à l'Annamiti finu à a data di a so occupazione da i Francesi in u 1861. Sutta a duminazione francese, Bienhoa Tinh [Cuscenza Biên Hoà] hè statu furmatu in trè pruvince: Baria [Bà Rịa], Bienhoa [Biên Hoà], Thudaumot [Thủ Đầu Một].

BAN TU THƯ
12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,137, visita di 1 oghje)