CHOLON - Cochinchina - Parte 1

Hits: 480

MARCEL BERNANOISE1

I. A Geografia Fisica

POSIZIONE, ACRENU

    Pruvincia di Cho Lon [Ch ợ Lớn] chì comprende una superficie di 121441 ettari, hè situata in a parti Sud-Est di Cochin-Chine. Hè alluviale è u so territoriu hè solu una vasta pianura senza boschi nè terreni crescenti; si presenta à i vostri ochji cume un terrenu largu cunfinatu in l'Oriente da a pruvincia di Giadinh [Gia Định], in Occidentu da a pruvincia di Tanan [Tan An], chì si estende in piste graduali da u Nordu-Ovest à u Sud-Est, una distanza di 60 km, da i cunfini di a pruvincia di Tay Ninh  [Tày Ninh] à u Mare Chine à u confluente di l'Oriente vaccu [Vàm Cỏ] è u Soirap [Soài Rạp].

clìma

    A causa di a so situazione, u clima, caldu è umdu, hè simile à quellu di a maiò parte di l'altre pruvince di Cochin-Cina, è hè ligeramente temperatu in a regione Meridionale per a vicinanza di u mare. In una parola, u clima hè sanu è ùn ci hè micca una pesta endemica o malattia qualunque si trova quì.

HIDROGRAFIA

    U livanti vaccu [Vàm Cỏ], unu di i fiumi impurtanti di Cochin-Cina seguita u cunfini sud di a pruvincia di Cho Lon [Ch ợ Lớn] in tutta a so lunghezza, essendu u so limitu naturale cù e pruvince di Gocong [Vai Cong] e Tanan [Tan An]. Questa grande piena cun corrente assai regular hè navigabile in tutte e parte chì attraversa u territoriu di a pruvincia. Esce nantu à a so sponda sinistra un gran numaru di cunfluenti. Oltre u livante vaccu [Vàm Cỏ] ci vole à minà a rache Cangiuoc [Can Giuoc] chì hà allargatu da u cantu On Lon [Ông Lớn] è u rach Cazzione Tram [rạch Cầu Tràm] si mette in u mare Chinu vicinu à a bocca di u vaccu [Vàm Cỏ]. U raeh Cangiuoc [Can Giuoc] hè unitu à a Soirap da u rach vang [rạch Vàng] è u rach Cau Doi [rạch Cầu Đôi]. D’altronde, ci vole à ammintà u canale di Kinh Nuocciu Mang [Kinh Nước Mặn] chì unisce l'est vaccu [Vàm Cỏ] à u Cangiuoc [Can Giuoc] fiume. U trafficu di barca nantu à stu canale hè assai impurtante.

FERROVIARIA

    Da a ferrata Saigon [Sài Gòn] à Mytho attraversa a pruvincia di Cho Lon [Ch ợ Lớn] à a so più larga, seguitendu a strada Coloniale n ° 16 da Cho Lon [Ch ợ Lớn] Cità à Benluc, duv’ellu si cruza u vaccu [Vàm Cỏ] da un grande ponte di ferru, u cunfini di a pruvincia di Tanan [Tan An]. Questa ferrovia hà un serviziu di ogni ghjornu di quattru treni.

II. Geografia Amministrativa

AMMINISTRAZIONE GENERALI

    L'urganizazione amministrativa di a pruvincia hè a stessa cosa di l'altre pruvince di Cochin-Chine. Hè diretta da un amministratore di i servizii civili, capu di a pruvincia, chì, in listessu tempu, investitu cù e funzioni di presidente di a cumissione municipale di a cità di Cho Lon [Ch ợ Lớn]. L'Uffizii di Struttu chì centralizeghjanu tutti l'affari pruvinciali sò situati in a cità di Cho Lon [Ch ợ Lớn] stessu. Cum'è l'altre pruvince dispune di un bilanciu autònumu, prupostu è vutatu da u so cunsigliu pruvinciale, l'amministratore di quale (chì hè u capu di a pruvincia) hè u regulatore di stu bilanciu chì, per l'annu 1925, s'assumiglia à 355.240 $.

    U cunsigliu pruvinciale hè cumpostu da dodici membri, o cunsiglieri, cum'è rappresentanti di i 12 distretti; sti cunsiglieri sò eletti da l'omi dirigenti. Stu cunsigliu pruvinciale hè parzialmente rielettutu ogni dui anni.

ISTRUZIONE PUBBLIKA

    At Phulam [Phu Lam], un paesi situatu à 3 km da Cho Lon [Ch ợ Lớn], ci hè un internatu à quale hè unitu à una scola per e zitelle. Questu stabilimentu hè direttu da un maestru, assistitu da un tutore è tutore europeu. U direttore di a sehool hè incaricatu ancu di l'ispezione di tutte e scole di a pruvincia. Ci sò ancu scole elementari in Duc Hoa [Đức Hoà], Tan Phu Thuong [Tân Phú Thượng], Diu [Gò Đen], Cangiuoc [Can Giuoc], Rachkien [Rạch Kiến], Canduoc [Can Duoc] è altri posti, dispersi annantu à a maiò parte di i paesi, à i quali si deve aghjunghje una Scola Libera è quattru scole di cungregazione.

ASSISTENZA MEDICAL

    I regulamenti sanitarie di a pruvincia sò sottu u cuntrollu di un medico europeu, assistitu da un assistente è da 8 assistenti infermieri nativi. L'ospitali è i case di maternità sò stallati à Cangiu [Can Gio], Canduoc [Can Duoc], Rachkien [Rạch Kiến], Duc Hoa [Đức Hoà], Phulam [Phu Lam], è in a cità principale.

    Numerose vaccinazioni periodiche sò effettuate in i paesi. U Statu distribuisce gratuitamente quinina à a pupulazione rurale in modu di lotta contr'à e febbre mare. Ci sò attori certificati in i distretti cintrali chì assistenu à l'infiniture in case private è quant'è in case di maternità.

… CONTINUARE…

BAN TU THƯ
12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,367, visita di 1 oghje)