AN DƯƠNG VƯƠNG (257 BC-179 BC, 78 anni)

Hits: 498

     AN DƯƠNG VƯƠNG (257 aC-179 aC, Anni di 78) era u rè è u solu guvernatore di u regnu di Âu Lạc, un statu di l'antichità classica centratu in u Red River Delta. Cum'è u capu di u Âu Việt tribù, hà scunfittu l'ultimu Hùng rè di u statu di Văn Lang è hà unitu u so populu - cunnisciutu cum'è Lac Viet - cù a so ghjente u Âu Việt. Un Dương Vương fughjitu è si hè suicidatu dopu a guerra cun Forze Nanyue in u 179 a.C.

Biography

Origini

       TL'antecedenti di sta figura sò "nuvole»Postu chì l'unica infurmazione furnita da i conti scritti hè u so nome, chì pare assuciallu cù u anticu statu di Shu in ciò chì hè avà Sichuan, cunquistata da Dinastia Qin in u 316 a.C.1,2 Questa era ancu a visione tradiziunale di Lingua e Storichi vietnamiti. Tuttavia, ci sò alcuni prublemi inerenti à accettà sta visione tradiziunale.3 Parechje cronache cumprese Ricordi di i Territori Esterni di a pruvincia di Jiao,4 Đại Việt sử lược, Đại Việt sử ký toàn thư hà dichjaratu ch'ellu era Shu principe (ms. "蜀 王 子", significatu litterale: "figliolu di u rè Shu"), Ma ùn anu pussutu discrive precisamente a so origine. Dopu, i storichi anu avutu una visione più sfumata. In Khâm định Việt sử Thông giám cương mục, i scrittori anu manifestatu dubbiti Origine di King An Dương Vương, dicendu chì era impussibile per a Shu principe per attraversà millaie di chilometri, attraversu e fureste, parechji stati da invade Văn Lang.5 In u 1963, una tradizione urale di Ghjente Tày in Quant'è altu intitulatu "Cẩu chủa cheng vùa»Hè statu arregistratu. 1,6 Sicondu stu contu, à a fine di Dinastia Hồng Bàng, ci era un regnu chjamatu Nam Cương (lit. "cunfini miridiunali") In i tempi muderni Quant'è altu e Guangxi.1 Cunsistia di 10 regioni, in cui u Rè residia in quella centrale (attuale Pruvincia di Cao BằngL'altre nove regioni eranu sottu u cuntrollu di nove signori.7 mentri U babbu di u rè An Dương Vương (Thục Chế 蜀 制) hè mortu, era sempre zitellu; eppuru, a so intelligenza li hà permessu di mantene u tronu è tutti i signori si rendenu. Nam Cương hè diventatu di più in più putente mentre Văn Lang hè diventatu debule.1,6 Dopu, hà invaditu Văn Lang è hà fundatu u statu di Âu Lạc. U racontu hè sustenutu da parechje vestigie, reliquie è nomi di lochi in Pruvincia di Cao Bằng. L'assunzione annantu à a so origine cum'è abitante lucale hè stata ancu riflessa in vari conti di fata, registri, culti è ricordi populari.

Fundazione di Âu Lạc

      Prior à u Dominazione chinesa in a regione, u nordu è nord-centru di u Vietnam era statu guvernatu da L kingsc rè (Hùng rè) chì eranu servuti da Lạc hầu e Lạc tướng.8 Circa 257 a.C., sò stati annessi da u Âu Việt statu di Nam Cương, chì abitava in a parti sud di Fiume Zuo, u bacinu di drenaggiu di U fiume è a zona upstream di Fiume Lô, fiume Gâm, e Fiume Cầu.9,10 U capimachja di u Âu Việt, THỤC PHÁN, hà tombatu l'ultimu Hùng rè, è unificò i dui regni sottu u nome di Âu Lạc, pruclamendu sè stessu U Rè An Dương (Un Dương Vương).1

Custruzzione di a Citadella Cổ Loa

     King AN DƯƠNG hà stabilitu u capitale di Âu Lạc in Tây Vu, induve hè custruita una citadella furtificata, cunnisciuta da a storia cum'è Cổ Loa.11 Hè statu u primu centru puliticu di u Epoca pre-sinitica di a civilizazione vietnamita,12 cù un argine esterno chì copre 600 ettari,13,14 unu di i più grandi siti preistorichi di stabilimentu di Southeast Asia.15 U nome "Cổ Loa»Hè Sinos-vietnamita lettura di 古 螺 ( Mediu Cinese (ZS) kuoX-luɑ > Cinese standard: Gǔ Luó), chì significa literalmente "Conca antica«. Secondu Đại Việt Sử Ký Toàn Thư, a citadella hè in forma di cunca,16 riflessu di a struttura multistrata di a citadella cù bastioni è fossi cuncentrichi.17

       TL'evenimenti assuciati à a custruzzione di sta citadella in forma di spirale sò stati ricurdati in a legenda di a tartaruga d'oru. Sicondu sta legenda, quandu a citadella era custruita, tuttu u travagliu fattu durante u ghjornu era misteriosamente annullatu durante a notte da un gruppu di spiriti chì circavanu di vindicà u figliolu di u rè precedente.18 I spiriti lucali eranu guidati da un pollu biancu millenariu pusatu vicinu U monte Tam Đảo. Dopu, u Rè brusgiò incensi, pregò è evucò i dii per aiutallu. In risposta à a so preghiera, una tartaruga d'oru gigante surtì subitu da l'acqua, sottumette u pollu biancu, è u prutege finu à a fine di a citadella. Quand'ellu si n'andò, hà datu unu di i so artigli è hà incaricatu u Rè di aduprà cum'è un grillettu di una balestra, cù a certezza chì cun ella puderia esse invincibile.

       King AN DƯƠNG hà incaricatu Cao Lo (o Cao Thông) custruisce una balestra è u hà battizatu "Arbalesta Santa di l'Artiglia d'Or Supernaturalmente Luminosa"(nỏ thần), chì un colpu puderia tumbà 300 omi.8,18 Secondu storicu KW Taylor, a balestra, cù a parolla per quessa, pare esse stata introdotta in China da Populi austroasiatichi in u sudu durante u terzu o quartu seculu a.C.18 Hè diventatu prestu parte di u Arsenale chinese; u so meccanisimu di scatenu era capace di resiste à alta pressione è di rilasciare una freccia cù più forza di qualsiasi altru tipu d'arcu. Dui meccanismi di scatenu in bronzu sò stati scavati in Vietnam; a maiò parte di i meccanismi eranu probabilmente fatti di bambù.

Guerra cun Nanyue

      In 204 aC, in Panyu (avà Guangzhou), ZHAO TUO, a nativu di Zhending,19,20 in u statu di Zhao (l'oghje Hebei), hà stabilitu u regnu di Nanyue.21 TAYLOR (1983) hà cridutu durante u tempu quandu Nanyue e Âu Lạc coesiste, Âu Lạc hà ricunnisciutu temporaneamente a suzerainità di Nanyue, ma piuttostu chè implicà què Nanyue esercitava una vera autorità nantu à elli, questu solu riprisentava i so sentimentu mutuale anti-Han. Cum'è relazioni pacifici cù Han sò stati restaurati, Influenza di Nanyue nantu Âu Lạc cadutu. L'armata Zhao Tuo avia creatu per oppone si à u Han era avà dispunibule per schjattà contr'à u Âu Lạc.22

      TI dettagli di a campagna ùn sò micca autenticati. Zhao TuoI primi contrattempi è eventuale vittoria contr'à U Rè An Dương eranu menzionati in Ricordi di i Territori Esterni di a pruvincia di Jiao.4 Records di u Grand storicu menziunatu nè U Rè An Duong nè mancu Cunquista militare di Zhao Tuo di Âu Lạc; ghjustu chì dopu A morte di l'Imperatrice Lü (180 aC), ZHAO TUO hà adupratu e so proprie truppe per minaccià è hà adupratu a ricchezza per corrompere i Minyue, l ' Ou Ouest, E lu Luo in sottumissione.23 Tuttavia, a campagna hà ispiratu una legenda chì hà per tema u trasferimentu di a balestra scattata da l'artigli U Rè An Duong à Zhao Tuo. Sicondu sta legenda, a pruprietà di a balestra conferia u putere puliticu: "Quellu chì hè capace di tene sta balestra guverna u reame; quellu chì ùn hè capace di tene sta balestra perirà. "24,25,26

       Usenza successu nantu à u campu di battaglia, ZHAO TUO dumandò una tregua è mandò u so figliolu Zhong Shi sottumettesi à U Rè An Dương per serve lu.27,25 Quì, ellu è A figliola di u rè An Duong, MỴ CHÂU, s'innamurò è si maritaru.25,28 Un vestigiu di l'organizazione matrilocale hà dumandatu à u maritu di campà in a residenza di a famiglia di a so moglia.29 Di conseguenza, residenu in Un tribunale di Duong finu Zhong Shi hà sappiutu scopre i secreti è strategie di King An Dương.29 In issu mentre, King UN DUONG trattatu Cao Lo senza rispettu, è l'abbandunò.30

       ZHONG SHI avia U mo Chau mustratelu a balestra sacra, à puntu hà cambiatu in secretu u so trigger, neutralizendu i so puteri speciali è rendendulu inutile.28 Dopu hà dumandatu di vultà à u babbu, chì hà lanciatu un novu attaccu Âu Lạc è sta volta scunfittu U Rè An Dương.29 A storia registra chì, in a so scunfitta, u Rè si lampò in l'oceanu per suicidassi. In alcune versioni, a tartaruga l'ha dettu di u tradimentu di a so figliola è hà tombu a so figliola per u so tradimentu prima di suicidassi. Una legenda, però, palesa chì una tartaruga d'oru hè surtita da l'acqua è u hà guidatu in u regnu acquosu.25 Ci hè ancu una tradizione chì King hà fughjitu à u sudu à l'oghje Nghệ Una Pruvincia, custruendu una nova citadella è hà guvernatu finu à a so morte.31

        From i scuperti archeologichi di Cổ Loa, hè pussibule chì e tecnulugie militari da u Stati in lotta era statu trasferitu in a regione cù una gamma di armi analoghe à l'armate cuntempuranee in China, suggerendu chì a balestra soprannaturale pò esse stata un tipu di "novu esercitu mudellu»Furmatu è cumandatu da Cao Tông, chì era "ùn hè più efficace»Senza a so struzzione.32

Legacy

     Vstorichi ietnamesi tipicamente vedenu i principali eventi di questa epoca cum'è avendu radici in fatti storichi. Tuttavia l'interpretazione è a riconciliazione di a storia di u periodu sò state messe in, è à volte contr'à, u storia di l'interpretazione suvietica di a storia.33 lu capitale di u rè An Dương, CỔ LOA, hè statu u primu centru puliticu di u Epoca pre-sinitica di a civilizazione vietnamita.12 U situ hè custituitu da dui insemi esterni di bastioni è una citatella à l'internu, di forma rettangulare. I fossi sò custituiti da una serie di flussi, cumpresu u Fiume Hoang Giang è una rete di laghi chì furnianu Cổ Loa cù prutezzione è navigazione.34 Kim hà stimatu a pupulazione di Co Loa forse era da 5,000 10,000 à circa XNUMX XNUMX abitanti.35

Vede ancu

  1. TAYLOR 1983, p. 19.
  2. TERRY F. KLEEMAN 1998, p. 24.
  3. O'HARROW 1979, p. 148.
  4. Cumu hè citatu in Cumentu di Li Daoyuan nantu à u Acqua Classica, Vol. 37
  5. Khâm định Việt sử Thông giám cương mục (欽 定 越 史 通 鑑 綱 目)
  6. ĐÀO DUY ANH 2016, p. 30.
  7. ĐÀO DUY ANH 2016, p. 29.
  8. KELLEY 2014, p. 88.
  9. ĐÀO DUY ANH 2016, p. 31.
  10. DEMATTÈ 2015, p. 622-624.
  11. TAYLOR 2013, p. 14.
  12. MIKSIC & YIAN 2016, p. 111.
  13. MIKSIC & YIAN 2016, p. 156.
  14. KIM, LAI & TRINH 2010, p. 1013.
  15. KIM 2020, p. 231.
  16. NGÔ SĨ LIÊN et al., Đại Việt Sử Ký Toàn Thư "Un Dương Vương"Citazione:" 王 於 是 築 城 于 越 裳 , 廣 千 丈 , 盤 旋 如 螺 形 故 號 螺 城 "tr:"U Rè custruì tandu una citadella à Việt Thường, larga mille zhàng, girendu è girendu cum’è a forma di una conca. Dunque, hè stata chjamata Cittadella di Conca. "
  17. KIERNAN, BEN (2017). Việt Nam: una storia da i primi tempi à oghje. Oxford University Press. p. 34.
  18. TAYLOR 1983, p. 21.
  19. WATSON 1961, p. 239.
  20. YU 1986, pp. 451-452.
  21. LOEWE 1986, p. 128.
  22. TAYLOR 1983, p. 24.
  23. WATSON 1961, p. 241.
  24. NAM C. KIM 2015, p. 5.
  25. TAYLOR 1983, p. 25.
  26. GEORGE E. DUTTON 2006, p. 70.
  27. LEEMING 2001, p. 193.
  28. KELLEY 2014, p. 89.
  29. TAYLOR 2013, p. 15.
  30. TAYLOR 2013, p. 16.
  31. TAYLOR 1983, p. 317.
  32. TAYLOR 2013, pp 16-17.
  33. PATRICIA M. PELLEY - Vietnam Postcoloniale: Nuove Storie di u Passatu Naziunale - Pagina 50 2002 «chì si basa più nantu à u travagliu di Lenin - in particulare Trần Quốc Vượng, Hà Văn Tấn, è Phan Huy Lê - hà publicatu dui studii rivoluzionarii, Cumunisimu Primitivu è A Storia di u Feudalisimu, da i quali anu omessu in modu visibile u ... ..proceding invece direttamente da cumunisimu primitivu à u feudalisimu. Ispirati da l'affirmazioni di Lenin riguardu à i paesi slavi, i storichi di l'università insistenu chì, cuminciendu cù i rè Hùng è u regnu di Văn Lang ... durante u regnu di An Dương Vương, chì guvernò u regnu di Âu Lạc, è attraversu i primi stadii di u L'occupazione cinese (da u 2879 aC à u 43 d.C., in altre parolle) a sucietà vietnamita era basata annantu à u cumunisimu primitivu "
  34. HIGHAM 1996, p. 122.
  35. KIM 2015, p. 219-220.

Bibliography

  1. BALDANZA, KATHLENE (2016). Ming Cina è Vietnam: Negoziazione di Fruntiere in Asia Moderna Precoce. Cambridge University Press. ISBN 978-1-316-44055-1.
  2. BRINDLEY, ERICA (2015). Cina antica è u Yue: Percepzioni è Identità nantu à a Frontiera Meridionale, C.400 BCE-50 CE. Cambridge University Press. ISBN 978-110-70847-8-0.
  3. BUTTINGER, GIUSEPPE (1958). U Dragone Minore: Una Storia Politica di u Vietnam. Editori Praeger.
  4. CHAPUIS, OSCAR (1995). Una Storia di Vietnam: Da Hong Bang à Tu Duc. Greenwood Press. ISBN 03132-9-622-7.
  5. DEMATTÈ, PAOLA (Ghjugnu 2015). "Viaghju è paisaghju: l'arte rupestre di a valle di u fiume Zuo di a Regione Autonoma Guangxi Zhuang, Cina«. Antichità. 89 (345): 613-628. doi: 10.15184 / aqy.2014.49.
  6. DE VOS, GEORGE A .; SLOTE, WALTER H., eds. (1998). Cunfucianisimu è Famiglia. Stampa Università di New York. ISBN 978-0-791-43735-3.
  7. GEORGE E. DUTTON (2006). A Rivolta di u Figliu Tay: Società è Ribellione in Vietnam di u XVIIIesimu Seculu. Stampa di l'Università di Hawaii. ISBN 978-0-82482-984-1.
  8. DUTTON, GEORGE; WERNER, JAYNE; WHITMORE, JOHN K., eds. (2012). Fonti di Tradizione Vietnamita. Introduzione à e Civiltà Asiatiche. Columbia University Press. ISBN 978-0-231-13862-8.
  9. ĐÀO DUY ANH (2016) [Publicatu per a prima volta 1964]. Đất nước Việt Nam qua các đời: nghiên cứu địa lý học lịch sử Việt Nam (in Vietnamianu). Nha Nam. ISBN 978-604-94-8700-2.
  10. ĐÀO DUY ANH (2020) [Publicatu per a prima volta 1958]. Lịch sử Việt Nam: Từ nguồn gốc đến cuối thế kỷ XIX (in Vietnamianu). Editore Hanoi. ISBN 978-604-556-114-0.
  11. FERLUS, MICHAEL (2009). "Un Stratu di Vocabolariu Dongsonianu in Vietnamianu«. Journal of the Southeast Asian Linguistics Society. 1: 95-108.
  12. HOÀNG, ANH TUẤN (2007). Seta per Argentu: Rilazioni Olandese-Vietnamite ; 1637 - 1700. BRILL. ISBN 978-90-04-15601-2.
  13. HIGHAM, CHARLES (1989). L'archeologia di l'Asia sudorientale continentale. Cambridge University Press.
  14. HIGHAM, CHARLES (1996). L'età di u bronzu di l'Asia sudorientale. Cambridge University Press. ISBN 0-521-56505-7.
  15. KELLEY, LIAM C. (2014), "Custruisce Narrative Locali: Spiriti, Sogni, è Profezie in u Delta Medievale di u fiume Rossu«, In ANDERSON, JAMES A .; WHITMORE, JOHN K. (eds.), Incontri di a Cina à u Sudu è à u Suduveste: Rifuggimentu di a Frontiera Fiery Over Two Millennia, Stati Uniti: Brills, pp. 78-106
  16. KIERNAN, BEN (2019). Việt Nam: una storia da i primi tempi à oghje. Oxford University Press. ISBN 978-0-190-05379-6.
  17. KIM, NAM C .; LAI, VAN TOI; TRINH, HOANG HIEP (2010). "Co Loa: un'inchiesta di l'antica capitale di u Vietnam«. Antichità. 84 (326): 1011-1027. doi: 10.1017 / S0003598X00067041. S2CID 162065918.
  18. KIM, NAM C. (2015). L'Origini di l'Anticu Vietnam. Oxford University Press. ISBN 978-0-199-98089-5.
  19. KIM, NAM C. (2020), "Un Caminu versu Cumplicità Sociale Emergente è Potenza di u Statu: Una Vista da l'Asia Sudorientale«, In BONDARENKO, DMITRI M .; KOWALEWSKI, STEPHEN A .; SMALL, DAVID B. (eds.), L'evoluzione di l'istituzioni suciali. Evoluzione di Sistemi Mundiali è Futuri Globali, Springer Publishing, pp. 225-253, doi: 10.1007 / 978-3-030-51437-2_10, ISBN 978-3-030-51436-5
  20. LEEMING, DAVID (2001). Un Dizziunariu di Mitulugia Asiatica. Oxford University Press. ISBN 9780195120523.
  21. LI, TANA (2011), "Una Panoramica Geopolitica«, In LI, TANA; ANDERSON, JAMES A. (eds.), U Golfu Tongking Attraversu a Storia, Pennsylvania: Università di Pennsylvania Press, pp. 1-25
  22. LI, TANA (2011), "Jiaozhi (Giao Chỉ) in u Golfu Tongking di u Periudu Han«, In LI, TANA; ANDERSON, JAMES A. (eds.), U Golfu Tongking Attraversu a Storia, Pennsylvania: Università di Pennsylvania Press, pp. 39-53, ISBN 978-0-812-20502-2
  23. LOEWE, MICHAEL (1986), "L'anziana dinastia Han«, In TWITCHETT, DENIS C .; FAIRBANK, JOHN KING (eds.), A Storia Cambridge di a Cina: Volume 1, L'Imperi Ch'in è Han, 221 BC-AD 220, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 110-128
  24. MCLEOD, MARCA; NGUYEN, THI DIEU (2001). Cultura è Custumi di Vietnam. Greenwood (publicatu u 30 di ghjugnu di u 2001). ISBN 978-0-313-36113-5.
  25. MIKSIC, JOHN NORMAN; YIAN, GO GEOK (2016). Anticu Sud-Est Asiaticu. Taylor & Francis. ISBN 978-1-317-27903-7.
  26. MILBURN, OLIVIA (2010). A Gloria di Yue: Una Traduzzione Annotata di u Yuejue shu. Sinica Leidensia. 93. Editori Brill. ISBN 978-90474-4-399-5.
  27. O'HARROW, STEPHEN (1979). "Da Co-loa à a Rivolta di e Sore Trung: Viet-Nam Cum'è i Cinesi L'anu Trovata«. Prospettive Asiatiche. 22 (2): 140-164. JSTOR 42928006 - via JSTOR.
  28. JAMIESON, NEIL L. (1995). Capendu u Vietnam. Press di l'Università di California. ISBN 9780520201576.
  29. SARDESAI, DR (2005). Vietnam, Passatu è Presente. Edizione Avalon. ISBN 978-0-813-34308-2.
  30. SCHAFER, EDWARD HETZEL (1967), L'uccellu Vermigliu: T'ang Immagini di u Sud, Los Angeles: Università di California Press
  31. TAYLOR, KEITH WELLER (1983). A Nascita di u Vietnam. Press di l'Università di California. ISBN 978-0-520-07417-0.
  32. TAYLOR, KEITH WELLER (2013). Una Storia di i Vietnamiani. Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-87586-8.
  33. TERRY F. KLEEMAN (1998). Ta Chʻeng, Grande Perfezione - Religione è Etnicità in un Regnu Millenniale Cinese. Stampa di l'Università di Hawaii. ISBN 0-8248-1800-8.
  34. WATSON, BURTON (1961). Dischi Di U Grande Stòricu Di Cina. Columbia University Press.
  35. WU, CHUNMING; ROLETT, BARRY VLADIMIR (2019). Culture Marittime Preistoriche è Navigazione in Asia Orientale. Springer Singapore. ISBN 978-9813292567.
  36. YU, YING-SHIH (1986), "Relazioni straniere Han«, In TWITCHETT, DENIS C .; FAIRBANK, JOHN KING (eds.), A Storia Cambridge di a Cina: Volume 1, L'Imperi Ch'in è Han, 221 BC-AD 220, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 377-463.

NOTES :
◊ Fonti:  wikipedia.com.
◊ Titulu di l'intestazione, citazioni, maiuscule, grassetti, testi in itàlicu, immagine seppia presentata hè stata stabilita da Ban Tu Thư - thanhdiavietnamhoc.com

BAN TU THƯ
6 / 2021

(Accolta hà visitatu 2,008, visita di 1 oghje)