AN DƯƠNG VƯƠNG (257 BC-179 BC, 78 anni)
Hits: 498
AN DƯƠNG VƯƠNG (257 aC-179 aC, Anni di 78) era u rè è u solu guvernatore di u regnu di Âu Lạc, un statu di l'antichità classica centratu in u Red River Delta. Cum'è u capu di u Âu Việt tribù, hà scunfittu l'ultimu Hùng rè di u statu di Văn Lang è hà unitu u so populu - cunnisciutu cum'è Lac Viet - cù a so ghjente u Âu Việt. Un Dương Vương fughjitu è si hè suicidatu dopu a guerra cun Forze Nanyue in u 179 a.C.
Biography
Origini
TL'antecedenti di sta figura sò "nuvole»Postu chì l'unica infurmazione furnita da i conti scritti hè u so nome, chì pare assuciallu cù u anticu statu di Shu in ciò chì hè avà Sichuan, cunquistata da Dinastia Qin in u 316 a.C.1,2 Questa era ancu a visione tradiziunale di Lingua e Storichi vietnamiti. Tuttavia, ci sò alcuni prublemi inerenti à accettà sta visione tradiziunale.3 Parechje cronache cumprese Ricordi di i Territori Esterni di a pruvincia di Jiao,4 Đại Việt sử lược, Đại Việt sử ký toàn thư hà dichjaratu ch'ellu era Shu principe (ms. "蜀 王 子", significatu litterale: "figliolu di u rè Shu"), Ma ùn anu pussutu discrive precisamente a so origine. Dopu, i storichi anu avutu una visione più sfumata. In Khâm định Việt sử Thông giám cương mục, i scrittori anu manifestatu dubbiti Origine di King An Dương Vương, dicendu chì era impussibile per a Shu principe per attraversà millaie di chilometri, attraversu e fureste, parechji stati da invade Văn Lang.5 In u 1963, una tradizione urale di Ghjente Tày in Quant'è altu intitulatu "Cẩu chủa cheng vùa»Hè statu arregistratu. 1,6 Sicondu stu contu, à a fine di Dinastia Hồng Bàng, ci era un regnu chjamatu Nam Cương (lit. "cunfini miridiunali") In i tempi muderni Quant'è altu e Guangxi.1 Cunsistia di 10 regioni, in cui u Rè residia in quella centrale (attuale Pruvincia di Cao BằngL'altre nove regioni eranu sottu u cuntrollu di nove signori.7 mentri U babbu di u rè An Dương Vương (Thục Chế 蜀 制) hè mortu, era sempre zitellu; eppuru, a so intelligenza li hà permessu di mantene u tronu è tutti i signori si rendenu. Nam Cương hè diventatu di più in più putente mentre Văn Lang hè diventatu debule.1,6 Dopu, hà invaditu Văn Lang è hà fundatu u statu di Âu Lạc. U racontu hè sustenutu da parechje vestigie, reliquie è nomi di lochi in Pruvincia di Cao Bằng. L'assunzione annantu à a so origine cum'è abitante lucale hè stata ancu riflessa in vari conti di fata, registri, culti è ricordi populari.
Fundazione di Âu Lạc
Prior à u Dominazione chinesa in a regione, u nordu è nord-centru di u Vietnam era statu guvernatu da L kingsc rè (Hùng rè) chì eranu servuti da Lạc hầu e Lạc tướng.8 Circa 257 a.C., sò stati annessi da u Âu Việt statu di Nam Cương, chì abitava in a parti sud di Fiume Zuo, u bacinu di drenaggiu di U fiume è a zona upstream di Fiume Lô, fiume Gâm, e Fiume Cầu.9,10 U capimachja di u Âu Việt, THỤC PHÁN, hà tombatu l'ultimu Hùng rè, è unificò i dui regni sottu u nome di Âu Lạc, pruclamendu sè stessu U Rè An Dương (Un Dương Vương).1
Custruzzione di a Citadella Cổ Loa
King AN DƯƠNG hà stabilitu u capitale di Âu Lạc in Tây Vu, induve hè custruita una citadella furtificata, cunnisciuta da a storia cum'è Cổ Loa.11 Hè statu u primu centru puliticu di u Epoca pre-sinitica di a civilizazione vietnamita,12 cù un argine esterno chì copre 600 ettari,13,14 unu di i più grandi siti preistorichi di stabilimentu di Southeast Asia.15 U nome "Cổ Loa»Hè Sinos-vietnamita lettura di 古 螺 ( Mediu Cinese (ZS) kuoX-luɑ > Cinese standard: Gǔ Luó), chì significa literalmente "Conca antica«. Secondu Đại Việt Sử Ký Toàn Thư, a citadella hè in forma di cunca,16 riflessu di a struttura multistrata di a citadella cù bastioni è fossi cuncentrichi.17
TL'evenimenti assuciati à a custruzzione di sta citadella in forma di spirale sò stati ricurdati in a legenda di a tartaruga d'oru. Sicondu sta legenda, quandu a citadella era custruita, tuttu u travagliu fattu durante u ghjornu era misteriosamente annullatu durante a notte da un gruppu di spiriti chì circavanu di vindicà u figliolu di u rè precedente.18 I spiriti lucali eranu guidati da un pollu biancu millenariu pusatu vicinu U monte Tam Đảo. Dopu, u Rè brusgiò incensi, pregò è evucò i dii per aiutallu. In risposta à a so preghiera, una tartaruga d'oru gigante surtì subitu da l'acqua, sottumette u pollu biancu, è u prutege finu à a fine di a citadella. Quand'ellu si n'andò, hà datu unu di i so artigli è hà incaricatu u Rè di aduprà cum'è un grillettu di una balestra, cù a certezza chì cun ella puderia esse invincibile.
King AN DƯƠNG hà incaricatu Cao Lo (o Cao Thông) custruisce una balestra è u hà battizatu "Arbalesta Santa di l'Artiglia d'Or Supernaturalmente Luminosa"(nỏ thần), chì un colpu puderia tumbà 300 omi.8,18 Secondu storicu KW Taylor, a balestra, cù a parolla per quessa, pare esse stata introdotta in China da Populi austroasiatichi in u sudu durante u terzu o quartu seculu a.C.18 Hè diventatu prestu parte di u Arsenale chinese; u so meccanisimu di scatenu era capace di resiste à alta pressione è di rilasciare una freccia cù più forza di qualsiasi altru tipu d'arcu. Dui meccanismi di scatenu in bronzu sò stati scavati in Vietnam; a maiò parte di i meccanismi eranu probabilmente fatti di bambù.
Guerra cun Nanyue
In 204 aC, in Panyu (avà Guangzhou), ZHAO TUO, a nativu di Zhending,19,20 in u statu di Zhao (l'oghje Hebei), hà stabilitu u regnu di Nanyue.21 TAYLOR (1983) hà cridutu durante u tempu quandu Nanyue e Âu Lạc coesiste, Âu Lạc hà ricunnisciutu temporaneamente a suzerainità di Nanyue, ma piuttostu chè implicà què Nanyue esercitava una vera autorità nantu à elli, questu solu riprisentava i so sentimentu mutuale anti-Han. Cum'è relazioni pacifici cù Han sò stati restaurati, Influenza di Nanyue nantu Âu Lạc cadutu. L'armata Zhao Tuo avia creatu per oppone si à u Han era avà dispunibule per schjattà contr'à u Âu Lạc.22
TI dettagli di a campagna ùn sò micca autenticati. Zhao TuoI primi contrattempi è eventuale vittoria contr'à U Rè An Dương eranu menzionati in Ricordi di i Territori Esterni di a pruvincia di Jiao.4 Records di u Grand storicu menziunatu nè U Rè An Duong nè mancu Cunquista militare di Zhao Tuo di Âu Lạc; ghjustu chì dopu A morte di l'Imperatrice Lü (180 aC), ZHAO TUO hà adupratu e so proprie truppe per minaccià è hà adupratu a ricchezza per corrompere i Minyue, l ' Ou Ouest, E lu Luo in sottumissione.23 Tuttavia, a campagna hà ispiratu una legenda chì hà per tema u trasferimentu di a balestra scattata da l'artigli U Rè An Duong à Zhao Tuo. Sicondu sta legenda, a pruprietà di a balestra conferia u putere puliticu: "Quellu chì hè capace di tene sta balestra guverna u reame; quellu chì ùn hè capace di tene sta balestra perirà. "24,25,26
Usenza successu nantu à u campu di battaglia, ZHAO TUO dumandò una tregua è mandò u so figliolu Zhong Shi sottumettesi à U Rè An Dương per serve lu.27,25 Quì, ellu è A figliola di u rè An Duong, MỴ CHÂU, s'innamurò è si maritaru.25,28 Un vestigiu di l'organizazione matrilocale hà dumandatu à u maritu di campà in a residenza di a famiglia di a so moglia.29 Di conseguenza, residenu in Un tribunale di Duong finu Zhong Shi hà sappiutu scopre i secreti è strategie di King An Dương.29 In issu mentre, King UN DUONG trattatu Cao Lo senza rispettu, è l'abbandunò.30
ZHONG SHI avia U mo Chau mustratelu a balestra sacra, à puntu hà cambiatu in secretu u so trigger, neutralizendu i so puteri speciali è rendendulu inutile.28 Dopu hà dumandatu di vultà à u babbu, chì hà lanciatu un novu attaccu Âu Lạc è sta volta scunfittu U Rè An Dương.29 A storia registra chì, in a so scunfitta, u Rè si lampò in l'oceanu per suicidassi. In alcune versioni, a tartaruga l'ha dettu di u tradimentu di a so figliola è hà tombu a so figliola per u so tradimentu prima di suicidassi. Una legenda, però, palesa chì una tartaruga d'oru hè surtita da l'acqua è u hà guidatu in u regnu acquosu.25 Ci hè ancu una tradizione chì King hà fughjitu à u sudu à l'oghje Nghệ Una Pruvincia, custruendu una nova citadella è hà guvernatu finu à a so morte.31
From i scuperti archeologichi di Cổ Loa, hè pussibule chì e tecnulugie militari da u Stati in lotta era statu trasferitu in a regione cù una gamma di armi analoghe à l'armate cuntempuranee in China, suggerendu chì a balestra soprannaturale pò esse stata un tipu di "novu esercitu mudellu»Furmatu è cumandatu da Cao Tông, chì era "ùn hè più efficace»Senza a so struzzione.32
Legacy
Vstorichi ietnamesi tipicamente vedenu i principali eventi di questa epoca cum'è avendu radici in fatti storichi. Tuttavia l'interpretazione è a riconciliazione di a storia di u periodu sò state messe in, è à volte contr'à, u storia di l'interpretazione suvietica di a storia.33 lu capitale di u rè An Dương, CỔ LOA, hè statu u primu centru puliticu di u Epoca pre-sinitica di a civilizazione vietnamita.12 U situ hè custituitu da dui insemi esterni di bastioni è una citatella à l'internu, di forma rettangulare. I fossi sò custituiti da una serie di flussi, cumpresu u Fiume Hoang Giang è una rete di laghi chì furnianu Cổ Loa cù prutezzione è navigazione.34 Kim hà stimatu a pupulazione di Co Loa forse era da 5,000 10,000 à circa XNUMX XNUMX abitanti.35
Vede ancu
- TAYLOR 1983, p. 19.
- TERRY F. KLEEMAN 1998, p. 24.
- O'HARROW 1979, p. 148.
- Cumu hè citatu in Cumentu di Li Daoyuan nantu à u Acqua Classica, Vol. 37
- Khâm định Việt sử Thông giám cương mục (欽 定 越 史 通 鑑 綱 目)
- ĐÀO DUY ANH 2016, p. 30.
- ĐÀO DUY ANH 2016, p. 29.
- KELLEY 2014, p. 88.
- ĐÀO DUY ANH 2016, p. 31.
- DEMATTÈ 2015, p. 622-624.
- TAYLOR 2013, p. 14.
- MIKSIC & YIAN 2016, p. 111.
- MIKSIC & YIAN 2016, p. 156.
- KIM, LAI & TRINH 2010, p. 1013.
- KIM 2020, p. 231.
- NGÔ SĨ LIÊN et al., Đại Việt Sử Ký Toàn Thư "Un Dương Vương"Citazione:" 王 於 是 築 城 于 越 裳 , 廣 千 丈 , 盤 旋 如 螺 形 故 號 螺 城 "tr:"U Rè custruì tandu una citadella à Việt Thường, larga mille zhàng, girendu è girendu cum’è a forma di una conca. Dunque, hè stata chjamata Cittadella di Conca. "
- KIERNAN, BEN (2017). Việt Nam: una storia da i primi tempi à oghje. Oxford University Press. p. 34.
- TAYLOR 1983, p. 21.
- WATSON 1961, p. 239.
- YU 1986, pp. 451-452.
- LOEWE 1986, p. 128.
- TAYLOR 1983, p. 24.
- WATSON 1961, p. 241.
- NAM C. KIM 2015, p. 5.
- TAYLOR 1983, p. 25.
- GEORGE E. DUTTON 2006, p. 70.
- LEEMING 2001, p. 193.
- KELLEY 2014, p. 89.
- TAYLOR 2013, p. 15.
- TAYLOR 2013, p. 16.
- TAYLOR 1983, p. 317.
- TAYLOR 2013, pp 16-17.
- PATRICIA M. PELLEY - Vietnam Postcoloniale: Nuove Storie di u Passatu Naziunale - Pagina 50 2002 «chì si basa più nantu à u travagliu di Lenin - in particulare Trần Quốc Vượng, Hà Văn Tấn, è Phan Huy Lê - hà publicatu dui studii rivoluzionarii, Cumunisimu Primitivu è A Storia di u Feudalisimu, da i quali anu omessu in modu visibile u ... ..proceding invece direttamente da cumunisimu primitivu à u feudalisimu. Ispirati da l'affirmazioni di Lenin riguardu à i paesi slavi, i storichi di l'università insistenu chì, cuminciendu cù i rè Hùng è u regnu di Văn Lang ... durante u regnu di An Dương Vương, chì guvernò u regnu di Âu Lạc, è attraversu i primi stadii di u L'occupazione cinese (da u 2879 aC à u 43 d.C., in altre parolle) a sucietà vietnamita era basata annantu à u cumunisimu primitivu "
- HIGHAM 1996, p. 122.
- KIM 2015, p. 219-220.
Bibliography
- BALDANZA, KATHLENE (2016). Ming Cina è Vietnam: Negoziazione di Fruntiere in Asia Moderna Precoce. Cambridge University Press. ISBN 978-1-316-44055-1.
- BRINDLEY, ERICA (2015). Cina antica è u Yue: Percepzioni è Identità nantu à a Frontiera Meridionale, C.400 BCE-50 CE. Cambridge University Press. ISBN 978-110-70847-8-0.
- BUTTINGER, GIUSEPPE (1958). U Dragone Minore: Una Storia Politica di u Vietnam. Editori Praeger.
- CHAPUIS, OSCAR (1995). Una Storia di Vietnam: Da Hong Bang à Tu Duc. Greenwood Press. ISBN 03132-9-622-7.
- DEMATTÈ, PAOLA (Ghjugnu 2015). "Viaghju è paisaghju: l'arte rupestre di a valle di u fiume Zuo di a Regione Autonoma Guangxi Zhuang, Cina«. Antichità. 89 (345): 613-628. doi: 10.15184 / aqy.2014.49.
- DE VOS, GEORGE A .; SLOTE, WALTER H., eds. (1998). Cunfucianisimu è Famiglia. Stampa Università di New York. ISBN 978-0-791-43735-3.
- GEORGE E. DUTTON (2006). A Rivolta di u Figliu Tay: Società è Ribellione in Vietnam di u XVIIIesimu Seculu. Stampa di l'Università di Hawaii. ISBN 978-0-82482-984-1.
- DUTTON, GEORGE; WERNER, JAYNE; WHITMORE, JOHN K., eds. (2012). Fonti di Tradizione Vietnamita. Introduzione à e Civiltà Asiatiche. Columbia University Press. ISBN 978-0-231-13862-8.
- ĐÀO DUY ANH (2016) [Publicatu per a prima volta 1964]. Đất nước Việt Nam qua các đời: nghiên cứu địa lý học lịch sử Việt Nam (in Vietnamianu). Nha Nam. ISBN 978-604-94-8700-2.
- ĐÀO DUY ANH (2020) [Publicatu per a prima volta 1958]. Lịch sử Việt Nam: Từ nguồn gốc đến cuối thế kỷ XIX (in Vietnamianu). Editore Hanoi. ISBN 978-604-556-114-0.
- FERLUS, MICHAEL (2009). "Un Stratu di Vocabolariu Dongsonianu in Vietnamianu«. Journal of the Southeast Asian Linguistics Society. 1: 95-108.
- HOÀNG, ANH TUẤN (2007). Seta per Argentu: Rilazioni Olandese-Vietnamite ; 1637 - 1700. BRILL. ISBN 978-90-04-15601-2.
- HIGHAM, CHARLES (1989). L'archeologia di l'Asia sudorientale continentale. Cambridge University Press.
- HIGHAM, CHARLES (1996). L'età di u bronzu di l'Asia sudorientale. Cambridge University Press. ISBN 0-521-56505-7.
- KELLEY, LIAM C. (2014), "Custruisce Narrative Locali: Spiriti, Sogni, è Profezie in u Delta Medievale di u fiume Rossu«, In ANDERSON, JAMES A .; WHITMORE, JOHN K. (eds.), Incontri di a Cina à u Sudu è à u Suduveste: Rifuggimentu di a Frontiera Fiery Over Two Millennia, Stati Uniti: Brills, pp. 78-106
- KIERNAN, BEN (2019). Việt Nam: una storia da i primi tempi à oghje. Oxford University Press. ISBN 978-0-190-05379-6.
- KIM, NAM C .; LAI, VAN TOI; TRINH, HOANG HIEP (2010). "Co Loa: un'inchiesta di l'antica capitale di u Vietnam«. Antichità. 84 (326): 1011-1027. doi: 10.1017 / S0003598X00067041. S2CID 162065918.
- KIM, NAM C. (2015). L'Origini di l'Anticu Vietnam. Oxford University Press. ISBN 978-0-199-98089-5.
- KIM, NAM C. (2020), "Un Caminu versu Cumplicità Sociale Emergente è Potenza di u Statu: Una Vista da l'Asia Sudorientale«, In BONDARENKO, DMITRI M .; KOWALEWSKI, STEPHEN A .; SMALL, DAVID B. (eds.), L'evoluzione di l'istituzioni suciali. Evoluzione di Sistemi Mundiali è Futuri Globali, Springer Publishing, pp. 225-253, doi: 10.1007 / 978-3-030-51437-2_10, ISBN 978-3-030-51436-5
- LEEMING, DAVID (2001). Un Dizziunariu di Mitulugia Asiatica. Oxford University Press. ISBN 9780195120523.
- LI, TANA (2011), "Una Panoramica Geopolitica«, In LI, TANA; ANDERSON, JAMES A. (eds.), U Golfu Tongking Attraversu a Storia, Pennsylvania: Università di Pennsylvania Press, pp. 1-25
- LI, TANA (2011), "Jiaozhi (Giao Chỉ) in u Golfu Tongking di u Periudu Han«, In LI, TANA; ANDERSON, JAMES A. (eds.), U Golfu Tongking Attraversu a Storia, Pennsylvania: Università di Pennsylvania Press, pp. 39-53, ISBN 978-0-812-20502-2
- LOEWE, MICHAEL (1986), "L'anziana dinastia Han«, In TWITCHETT, DENIS C .; FAIRBANK, JOHN KING (eds.), A Storia Cambridge di a Cina: Volume 1, L'Imperi Ch'in è Han, 221 BC-AD 220, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 110-128
- MCLEOD, MARCA; NGUYEN, THI DIEU (2001). Cultura è Custumi di Vietnam. Greenwood (publicatu u 30 di ghjugnu di u 2001). ISBN 978-0-313-36113-5.
- MIKSIC, JOHN NORMAN; YIAN, GO GEOK (2016). Anticu Sud-Est Asiaticu. Taylor & Francis. ISBN 978-1-317-27903-7.
- MILBURN, OLIVIA (2010). A Gloria di Yue: Una Traduzzione Annotata di u Yuejue shu. Sinica Leidensia. 93. Editori Brill. ISBN 978-90474-4-399-5.
- O'HARROW, STEPHEN (1979). "Da Co-loa à a Rivolta di e Sore Trung: Viet-Nam Cum'è i Cinesi L'anu Trovata«. Prospettive Asiatiche. 22 (2): 140-164. JSTOR 42928006 - via JSTOR.
- JAMIESON, NEIL L. (1995). Capendu u Vietnam. Press di l'Università di California. ISBN 9780520201576.
- SARDESAI, DR (2005). Vietnam, Passatu è Presente. Edizione Avalon. ISBN 978-0-813-34308-2.
- SCHAFER, EDWARD HETZEL (1967), L'uccellu Vermigliu: T'ang Immagini di u Sud, Los Angeles: Università di California Press
- TAYLOR, KEITH WELLER (1983). A Nascita di u Vietnam. Press di l'Università di California. ISBN 978-0-520-07417-0.
- TAYLOR, KEITH WELLER (2013). Una Storia di i Vietnamiani. Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-87586-8.
- TERRY F. KLEEMAN (1998). Ta Chʻeng, Grande Perfezione - Religione è Etnicità in un Regnu Millenniale Cinese. Stampa di l'Università di Hawaii. ISBN 0-8248-1800-8.
- WATSON, BURTON (1961). Dischi Di U Grande Stòricu Di Cina. Columbia University Press.
- WU, CHUNMING; ROLETT, BARRY VLADIMIR (2019). Culture Marittime Preistoriche è Navigazione in Asia Orientale. Springer Singapore. ISBN 978-9813292567.
- YU, YING-SHIH (1986), "Relazioni straniere Han«, In TWITCHETT, DENIS C .; FAIRBANK, JOHN KING (eds.), A Storia Cambridge di a Cina: Volume 1, L'Imperi Ch'in è Han, 221 BC-AD 220, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 377-463.
NOTES :
◊ Fonti: wikipedia.com.
◊ Titulu di l'intestazione, citazioni, maiuscule, grassetti, testi in itàlicu, immagine seppia presentata hè stata stabilita da Ban Tu Thư - thanhdiavietnamhoc.com
BAN TU THƯ
6 / 2021