THU DAU MOT - Cochinchina

Hits: 503

MARCEL BERNANOISE1

I. A Geografia Fisica

situazioni

    Pruvincia di Thudaumot [Thủ Dầu Một] si estende da u suduvestu à u nordu-est à una lunghezza di 150 chilometri, è una larghezza varia da 20 à 30 km. Hè limitata à u nord da Cambogia, à u livante da a pruvincia di Bienhoa [Biên Hoà], à u sudu da a pruvincia di Giadinh [Gia Định] è à punente da quelli di Giadinh [Gia Định] e Tayninh [Tày Ninh].

GEOLOGIA

    Cunformate cù tutti i territori di Lower Cochin-China, a parti miridiunali di a pruvincia hè di terra alluviale adatta per ogni cultivazione. Quantu più cresce versu u nordu versu u nordu è u nordu-est, u terrenu diventa più compactu, più argileu, cù numerosi livelli. Certi letti di Chilla-argilla è ancu alcune cantiere di granitu versu u Muru di Lap Vo esistenu in u punente di a pruvincia. Più à u nord, si trova un terrenu rossu assai fertile, eccellente per u cultivo di palme di hevea, caffè, vaniglia è oliu. Dui fiumi arringenu a pruvincia di Thudaumot [Thủ Dầu Một]: 1. In est u corsu Canzona Be [Song Bé], chì a separa da a pruvincia di Bienhoa [Biên Hoà] à una larga di circa 100 km; 2. In u sudu è u punente, u Saigon [Sài Gòn] fiumu, chì a separa Tayninh [Tày Ninh] è da Giadinh [Gia Định] per circa 200 km.

clìma

    U clima di a pruvincia di Thudaumot [Thủ Dầu Một] in u sudu hè simile à quella di a bassa Cochin-Cina cù e so duie staggione distinte. L'iniziu è a fine di e stagioni di pioggia sò marcati da tempestati frequenti è assai viulenti. In u territoriu di Budop [Bù Đốp], una regione forestale è più elevata, u calore hè menu intensu, è durante i mesi di dicembre è ghjennaghju u termometru raramente cresce à più di 22 gradi centigradi.

II. Geografia Amministrativa

AMMINISTRAZIONE GENERALI

    A pruvincia hè amministrata da un amministratore civile residente in a cità principale, chì cuntrola l'intera parte di u persunale amministrativu.

LAW

    Tutti i prublemi legali chì ùn sò micca trattati da a polizia ordinaria sottu a presidenza di l'amministratore generale di a pruvincia, sò riferiti à u Prosecuziu Publicu in Bienhoa [Biên Hoà], induve ci hè un tribunale di ghjustizia cù ampi puteri.

A COLONIA PENITENZIALE IN ONG YEM

    Questu stabilimentu, sottu a direzione di un superintendente europeu, aiutatu da agenti nativi, piglia a carica di i minori cundannati è di i zitelli abbandunati moralmente. Sò impiegati in u travagliu manuale è in u mantinimentu di piantazioni hevea appartenenti à a pruvincia.

ARMY

    In Thudaumot [Thủ Dầu Một] hè quarterratu u 2nd battaglione di tiratori pittori Annamite.

DEPARTAMENTU MEDICU

    In u capimundariu ci hè un uspitalu sottu a direzzione di un duttore europeu, aiutatu da un duttore ausiliariu nativu è sei assistenti spitali. Ogni migliione impurtante hè fatta ogni annu à i servizii medichi. L'ospitale include stanze per i pazienti poveri, è ancu stanze separate, chì cuntenenu equipaghjini più muderni, per i quali i carichi sò pagati. Honquan [Hớn Quản] hà una ambulanza in cura di un duttore nativu. Nove midicini sò impiegati, in parte à l'uspidale, in parte in maternità in i principali centri interni. I viaghji di vaccinazione frequenti sò realizati da u duttore nativu. Un serviziu medico hè statu organizatu cù infirmatori gratuiti in i grandi piantazioni in u nordu di a pruvincia. In casu, in casu di una malatia seria, i piantatori mandanu i so dolci à l'uspidale in a cità principali.

EDUCAZIONE PUBBLIKA

    Ci hè 87 istruttori o monitori nativi, sottu a direzzione di un prufessore francese. Ci sò in fatti 3 scole primarie, 13 scole cantonale è 25 scole comunali.
- A scola nativa per l'artigiani hè destinata à educà operai è capatoghji per e fabbriche. Sò insignati da capatoghji Annamiti sottu a direzzione di un ispettore francese. A scola include una sezzione di funderia, una per goffratura, una sezione per falegnameria è una per scultura.
- Un cullegiu di l'agricultura sottu a direzzione di un ingenieru di l'agricultura, hè statu stabilitu in Bencat [Bến Cat], À 25 chilometri da a cità principali.

DEPARTAMENTO DI FORESTA

    U distrettu forestale di Thudaumot [Thủ Dầu Một] hè divisu in 6 distretti, sottu un supervisore generale, capu di u distrittu. I capi di i distretti sò aiutati da supervisori nativi. Questa urganizazione cobre i terreni di u boscu cun una reta di posti diffusamenti bè diffusi è hà creatu una riserva forestale, chì sustituì l'antica sfruttamentu indiscriminata, per un metoddieal è raziunale di l'arburi. Ci sò oghje in a pruvincia 26 riserve forestali, chì copre 65.196 ettari. 21 di queste riserve, chì rapprisentanu una superficie di 46.800 ettari, sò stati intervistati è i limiti sò stati registrati.

POSTU U TELEGRAF

    L'ufficiu postale hè in a cità principali cù un serviziu postale cumpletu, è l'uffizii secundari sò situati in Laithieu [Lái Thiêu], Bencat [Bến Cat], Honquan [Hớn Quản], Locninh [Lộc Ninh] e Budop [Bù Đốp].

POPULAZIONE

    Pruvincia di Thudaumot [Thủ Dầu Một] hà una pupulazione di circa 128.000. Circa un si pò calculà nantu à 110.000 Annamiti, 3.435 Cinesi o Minh Huong [Minh Huong], 2.469 cambogiani, 475 giavanesi in piantazioni di gomma, 11.000 Mois è 85 europei, funzionari o coloni.

III. Geografia economica

AGRICULTURA

     Pruvincia di Thudaumot [Thủ Dầu Một] permette ogni tipu d’agricultura.

Morice

    L'attività cummerciale hè sempre pocu sviluppata in a pruvincia:

a) L'importazioni sò limitati à u risu è à u paddy, a pruduzzione attuale ùn hè mancu suffissu per i bisogni nativi, in quantu à l'altri prudutti alimentari è u tabacco cinese;

b) L'esportazione hè custituita da frutti, tabaco, zuccheru, nuci, mobili, ceramiche, vetru pittatu, legnu per a custruzione è caldu, lateriti è pelli. U mobili fabbricatu in a pruvincia hè assai cercatu da l'Annamiti di Saigon [Sài Gòn] è punente. U ceramica hè assai apprezzata per via di a so bassa. I serrieri di Giadinh [Gia Định] e Saigon [Sài Gòn] e Cho Lon [Ch ợ Lớn] disegnanu a maiò parte di a so pruvista di legnu per scopi di costruzione da u centru è u nordu di a pruvincia. U legnu per scopi di riscaldamentu hè mandatu à Saigon [Sài Gòn], cume à e pruvince cintrali. E cantiere di Un Thanh Tay [Un Thạnh Tây] è di Bensuc [Bến Sức] furnisce annu à milioni di metri cubi di laterita; a pruvincia centrale è quelli di a petra di fornimentu à punente per a pavimentazione di e strade.

INDUSTRIA

    Pruvincia di Thudaumot [Thủ Dầu Một] hè principalmente agricula, ma e piccule industrie chì pussede rapprisentanu un fatturatu abbastanza impurtante. Ci sò trè mulini di risu in Thudaumot [Thủ Dầu Một], travagliatu da l’elettricità, unu hè situatu à Laithieu [Lái Thiêu], è dui à Phucuong [Phú Cường]. Ogni millia riporta una media di 12.000 chilò di risu biancu ogni ghjornu. In ordine di impurtanza, l'altre industrie sò: fabbricazione di armadiette, raffinerie di zuccheru, ceramiche, forge, gioielleria, pittura in vetro, forni in mattoni, lavori di tintura, seta, forni di calce.

CAZA

    In i boschi cintrali è sittintriunali si trovanu pernutiche e acelli salvatichi, faisani, lepri, agouti, porchi, pangolini, diverse spezie di scimmie, stagni di vaghjime, alce, cervi, cinghiali e boi, e pantere, tigri e lupi I nativi di e regioni più alte sò appassiunati à a caccia di staggione, è a cervu snaring. Trà i rettili si trovanu: pyra di cobra, trigonocefalea, constrictore di boa è serpi di euru.

Pesca

    In Thudaumot [Thủ Dầu Một], cume in fattu in tutta Cochin-Cina, a pesca di u fiume hè unu di i principali risorse di a pupulazione. I fiumi, paludi, stagni sò spiegati bè da elli. L'attrezzamentu per a pesca ad elli sò assai variati è hè cumpostu di pesci, riti, sette è diverse file è fili.

FLORA

   Ci hè un terrenu avastatu à esse esploratu da u cullettore d'orchidi, felci, occhi è piante bulbose si trovanu praticamenti in ogni locu è in grande varietà.

VISTO DI VISTA

    Thudaumot [Thủ Dầu Một] 30 km, da Saigon [Sài Gòn], hè a promenata tradiziunale per l'abitanti di a capitale. A strada culuniale N ° 13 hè eccellentamente guardata è passa Giadinh [Gia Định]. Laithieu [Lái Thiêu] e omu [Bưng], è dopu à attraversà parechji pittoreschi salotti, ghjunghje à a piazza di u mercatu in a cità principali, affruntendu à a municipalità. Ogni dumenica, i sportivi chì tornanu da a caccia in e fureste si scontranu in u rinumatu hotel bungalow, situatu à a sponda di u Saigon [Sài Gòn] fiume. Se cuntinueghjanu in direzzione nordu, a strada più bassa versu Beneat, passendu a penitenza è a scola agricula di Ong-Yem [Ông Dèm], è dopu à traversà e fureste in a direzzione di Chonthanh [Chơn Thành], ghjunghje à a piaghja di Honquan [Hớn Quản], duv'elli sò piantazioni hevea, verso Locninh [Lộc Ninh] è a fruntiera di Cambogia, una distanza di 153 km. Da tandu, versu Kratie, u percorsu hè praticatu solu in a stagione secca. U viaghju per Saigon Saigon [Sài Gòn] - Honquan [Hớn Quản] è à a fruntiera hè prestu coperta in vittura motorie. Ci hè un pittorescu ronte da Thudaumot [Thủ Dầu Một] à Bienhoa [Biên Hoà], 31 km. L'arechje di u mutore pò esse assettati à Thudaumot [Thủ Dầu Một], permettenu di visità, in modu piacevule è in pocu tempu, unu di i posti più belli in Cochin-Chine. 3 km da Thudaumot [Thủ Dầu Một], da un rae chì cade in u Saigon [Sài Gòn] fiume, hè a curiosa zattera [Bà Lụa] pagoda, famosa per a so decorazione interiore. I vechji tombe di i mandarini, à u nordu di a cità, in modu di Honquan [Hớn Quản] vale a pena ancu visità.

BAN TU THƯ
12 / 2019

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,161, visita di 1 oghje)