QUALU CAMI hà pigliatu a Francia in Vietnam in u 1857? - Seczione 2

Hits: 647

III. U DESASTER À KỲ HÒA È A GUERRA PARTICANA RAMPANTE IN SUD (1861-1862)

    dopu à u Fallu di Pechino è a fine di u Siconda Guerra Opiiu in Cina, u guvernu francese di l'Imperatore Napulione III (1808-1873)[19]decisu di cuntinuà a "l'expédition de Cochinchine”O a cunquista di u Vietnam miridiunali. U ferraghju di u 1861, sottu u cummandu supremu di i Francesi Ammirall Léonard Charner (1797-1869)[20], un grande rinfurzamentu di e forze francese in Extremo Oriente si sò spustjati in Saigon, chì era custituitu soprattuttu da veterani assai sperimentati di u campu di battaglia cinese. Sicondu l'ufficiale francese Léopold Pallu de la Barrière (1828-1891)[21], e so forze per a cunquista di u Vietnam miridiunali eranu[22]:

Testo originale in francese:

"... dans tout 70 navires de guerre, dont 14 à voiles et 56 à vapeur. Sept navires loués à la Compagnie péninsulaire et orientale servissent à assurer les communications sur une si grande étendue de côtes. 4 officiers-généraux, 13 capitaines de vaisseau, 22 capitaines de frégate, 95 lieutenants de vaisseau, 105 enseignes, environ 100 aspirans, 100 médecins, 100 officiers d’administration, 8,000 marins, compose le personnel. L'artillerie s'élevait à 474 bouches à feu, la force nominale des machines à 7,866 chevaux-vapeur ... "

Traduzione in francese:

«... ci hè un totale di 70 navi di guerra, di i quali 14 sò navi à vela è 56 sò navi à vapore. Sette navi liberate da a Cumpagnia Peninsulare è Orientale sò state aduprate per e cumunicazioni longu u largu strettu di a costa. 4 ufficiali generali, 13 capitani di navi, 22 capitani di fregate, 95 tenenti di navi, 105 segni, circa 100 aspiranti, 100 duttori, 100 ufficiali amministrativi, 8,000 marinari, cumpunianu u persunale. L'artiglieria era di 474 fucili, a forza nominale di 7,866 macchine di cavalli ... "

    A cuntrariu di l'annu 1858, cù appena 14 navi di guerra francesi per l'attaccu di Tourane. In u 1861, ci era 70 navi di guerra di ogni tippu chì anu participatu à a Campagna Cochinchina. Alcuni di sti cantieri di guerra francesi eranu veramente giganteschi è superiori di ciò chì i vietnamiti avianu à questu tempu, per esempiu, u Fregata la persunaleera cumpletamente armatu cù più di 60 cannoni è e tripulazioni di 513 manuvre[23][24].

   D’altronde, i Francesi anu recrutatu dinò di più chè 600 mercenari è dolci cinesi chì eranu disposti à luttà sottu à a bandera di u Secondu Imperu francese[27].

    Infine, u ghjornu di disastru hè ghjuntu u 24 ferraghju 1861 durante u Battaglia di Kỳ Hòa[28], quandu tutte e linee di difesa vietnamita chì avianu custruitu intornu à Saigon duie anni sò state subitu colapsate sottu l'attacchi da 4,000 à 5,000 truppe francese cù l'assistenza di centinaie di artiglieri è di 50 navi di guerra.[29]. Hè stata veramente una battaglia sanguinosa per i dui lati. U primu ghjornu di a battaglia costò i Francesi è Spagnoli 6 tombu è 30 feriti[30]. Trà i feriti eranu ufficiale di alta qualità cum'è u francese U generale Élie de Vassoigne (1811-1891)[31]è spagnolu U Coronel Carlos Palanca Gutierrez (1819-1876)[32]. U ghjornu dopu hà assistitu à a distruzzione di a linea difensiva di Kỳ Hòa, cunghjunta cù i morti di 12 suldati è marini francesi, mentre chì 225 sò stati feriti. I vittimi vietnamiti eranu assai più enormi cù circa 1,000 morti è feruti, cumprese U Mariscal Nguyễn Tri Phương.

    Cum'è l'inundazione dopu a rottura di a presa, solu un annu dopu à a Caduta di Kỳ Hòa (Ferraghju 1861 - Ferraghju 1862), tutte e cità provinciale di Gia ĐịnhĐịnh Tường Bien Hoa sò stati subitu catturati da e forze franco-spagnole. I Francesi anu organizatu un sistema di "posti mobili" in i zoni occupati, cù i navi picculi è mediani per a guerra di i fiume cum'è a "canonnière"(cannone[34], u "chaloupe canonnière"(barche armate) è u militare tippu Portugese "lorchas"[35]. Eranu perfettamente adatti à u terrenu è i fiumi in u Vietnam meridionale. Per esempiu, in u 1861–1862 i francesi pistola l'Alarme stete à longu u fiumu Vaico (Vàm Cỏ[36], incaricatu di difesa da Tày Ninh à Long An.

    Mentre a Dinastia Nguyễn si ritirava è si ritirava in u caosu, una mansa di Campagnoli è milizie vietnamiti sorgì è decisamente luttatu contr'à e truppe francese in ogni locu. U capimachja partidariu supremu vietnamita à questu tempu era Marshal Trương Định (張 定, 1820-1864)[38]. Sutta la bandera di Maresciallu Trương Định, un saccu di dirigenti militari di talentu cum'è Nguyễn Trung Trực (阮 忠直, 1838-1868) lottò eroicamente contr'à i Francesi[39]. U dicembre di u 1861, e so truppe è ellu stessu anu brusgiatu personalmente a lorcha militare francese l'Espérance in u fiume Nhựt Tảo, un avvenimentu chì dumandava a vita di 17 soldati francesi è Tagal, è ancu di 20 cullaburatori vietnamiti. In u 1862, a situazione s'annuncia solu à e forze occupazionale franco-spagnole, quandu tifus è altri tippi di malatie riclamò a vita di parechji centu omini. E zoni da Vai Cong à Can Gio sò stati poi liberati è diventanu e basi di guerrilla attiva in Vietnam meridionale.

IV. U TRATATU DI SAIGON (5 GIUGNU 1862): UN STABILIMENTU "STAB IN LA RETE" DI LUTTE DI RESISTENZA VIETNAMESE

   Intantu, a Corte Reale di Nguyễn Dinastia sottu u regnu di L'imperaturi Tự Đức (嗣 德, 1829-1883)[41]s'hè rimastu pienamente socatu è panicuu quandu sentì tutte e cattive notizie riguardanti a caduta di Kỳ Hòa, a Caduta di Gia Định, Định Tường è Biên Hòa. Dunque, per tuttu u 1861 finu à u principiu di u 1862, a Corte Reale hà fattu alcuni cuntatti è negoziati cù i Francesi per a persecuzione di un "Trattatu di Pace" (?)

    L'imperatore ùn cunnosci micca veramente a situazione di e forze francese in Cochinchina, chì soffrenu di vittime alte da a guerra di guerrilla vietnamita è da e malatie. In più, à quellu tempu u Guerra francese in Messico (1861-1867) stava passendu[42]. U campu di battaglia messicanu era in fatti un "quagmire", chì hà custatu i francesi più vittime è diventatu a priorità di Napulione III per mandà più rinforzii, micca di a Cochinchina.

   Alcuni mandarini di Nguyễn Dinastia hà ancu infurmatu à l'Imperatore di a situazione vera. Tuttavia, l'Imperatore a dicisu ancu di firmà un cusì chjamatu "Trattatu di Pace" cù e forze francese è spagnole in Saigon, u 5 di ghjugnu 1862. Mandò mandarini d'alt'ordine Phan Thanh Giản (潘清 簡; 1796-1867) è Lâm Duy Hiệp (林維 浹, 1806-1863) per firmà u Trattatu[44][45].

    Sicondu u Trattatu, tutte e trè province di Gia Định, Định Tường è Biên Hòa fussinu dopu cedite à i Francesi! In più, u Articulu 9 di stu Trattatu era circa à unite e forze franco-vietnamite catturà i cosi chjamati "i pirati"È"banditi”In Cochinchina[47]! In definitiva, significa chì tutti i dirigenti partigiani vietnamiti in Vietnam miridiunali cum'è Trương Định, Nguyễn Trung Trực, Võ Duy Dương ... chì ùn abbandunavanu micca l'arme, ponu ancu esse chjamati "pirati" è "banditi", sempre chì i Francesi vulianu, è a Dinastia Nguyễn hà ancu avutu a so rispunsabilità per impurle a rinunziare!

   Dunque, u Trattatu di Saigon in 1862 puderia esse cunsideratu cum'è un pugnu mortu in u spinu di i cumbattanti vietnamiti. Dopu, anu avutu chì si batte solu, senza l'aiutu di a Dinastia Nguyễn (ancu ponu esse arrestati è mandati à l'autorità francese se ne necessariu). Da tandu, a Dinastia Nguyễn s'hè rivelata à esse u traditore notori à a nazione vietnamita! À questu tempu, i pupulazioni in u Vietnam meridionale anu un pruverbiu famosu:

"Phan, Lâm mãi quốc; triều đình khi dân. " (Phan [Thanh Giản] è Lâm [Duy Hiệp] vendenu u paese; a tribunale ùn importa micca da e persone)

    Malgradu a prissioni da i dui lati di u francese è di a Corte Reale, Maresciallu Trương Định hà dichjaratu chì avissi a lottu contr'à e forze invasore finu à a fine di a so vita! In u 1863, i Francesi Ammirallu Louis Aldophe Bonard (1805-1867)[49]ancu mandò Trương Định a Carta di Ultimatum. Eppuru, Trương Định hà educatu educativamente a lettera di l'Amirall francese dicendu:

"Triều đình Huế không nhìn nhận chúng ta, nhưng chúng ta cứ bảo vệ Tổ quốc chúng ta." (A Corte Reale in Huế ùn hà ancu ricunnisciutu u nostru muvimentu, ma simu in lotta per a Patria.)

    È cuntinuò a guerra di guerrilla finu à a so morte in 1864.

V. QUESTI COMMENTI

    lu "Trattatu di Paci di u 1862»Hè statu firmatu ciò chì lasciava u francese chì era in una pusizione di svantaghju, infine s'avvicinò da u vittore! In più, tutti i combattenti di resistenza vietnamita fussinu tandu diventati "ribelli" è "banditi" secondu i termini di stu Trattatu! Signendu u Trattatu di Saigon, l'indipendenza vietnamita fù persa parzialmente à u Secondu Imperu Francese. In tutta a storia vietnamita, hè stata una i più curiosi è ancu e cose più tradisce hè statu fattu da un guvernu vietnamita.

    In seguitu, a Corte Reale di Nguyễn A Dinastia cuntinuava à firmà parechji trattati, cume u Trattatu di u 1874 o l'I Secondu Trattatu di Saigon[51], chì ricunnosce u restu trè pruvince di u Vietnam meridionale (Un Giang, Vĩnh Long è Hà Tiên) sottu l'amministrazione francese. Infine, u Trattatu di Huế in u 1884 simpricimenti converti u Vietnam in un "Protettoratu francese".

    Oltre l'atti di tradimentu è l'incompetenza di a Corte Reale, l'altri motivi chì anu purtatu à a perdita di l'indipendenza vietnamita eranu:

  • lu "cullaburaturi": Un saccu di vietnamiti anu travagliatu voluntariamente per l'autorità francese sottu un rangu di mercenari, cum'è u" Mã Tà "(Tumbà). À e cumunità chinese in Saigon, a cunquista francese di Cochinchina li hà purtatu più benefici chè prima cumu anu collaboratu attivamente cù a "nova autorità" (In cuntrastu, e cumunità sino-vietnamite in a provincia di Rạch Giá è l'isula di Phú Quốc si uniscenu attivamente à i movimenti di resistenza di Nguyễn Trung Trực in 1868).

  • U veru Banditi vietnamiti: Da u 1862 à u 1865, a rivolta di Tạ Văn Phụng (謝文 奉,? -1865)[52], un traditore vietnamita chì hà travagliatu per e forze di intelligenza francese, chì hà causatu numerosi vittimi à a Corte Reale. Eranu sustinuti da una grande forza di pirati chinesi è banditi in Quảng Ninh Province. In u 1865, Phụng hè statu catturatu è esecutatu in Huế.

  • lu Banditi chinesi: Dapoi u 1870, u Vietnam di u Nordu hè statu ferocemente distruttu da mille banditi chinesi da l'Armata di a Bandera Nera è l'Armata di a Bandera Gialla[53], chì era statu una volta i suldati di Ribella di Taipingin China[54].

  • lu cunflitti trà i cattolici vietnamiti e Confucianisti vietnamiti: In u 1874, i Confucianisti in Vietnam Centrale culpìu i cattolici vietnamiti per e cullaburazioni è perde di u Vietnam meridionale à e forze francese. Per quessa, a rivolta hè accaduta cù u slogan di"Bình Tây Sát Tả!" (U pacifiziu di i Francesi, uccidite l'erezzii!)[55]. Hè divintata una guerra civile in Vietnam Centrale, chì mette u paese in profonda situazione caotica. (In fattu, i cattolici vietnamiti ùn eranu micca i traditori. Alcuni cattolici vietnamiti cullabburavanu cù i francesi, ma alcuni altri ne sò ancu difetti è servuti l'imperatore, cum'è Nguyễn Trường Tộ (阮長祚, 1830-1871)[56], chì hà ancu mandatu à l'imperatore i so piani di cunquistà u Vietnam miridiunali durante u Guerra Franco-Prussiana[57]).

    Videndu da u passatu, pudemu amparà una grande quantità di lezioni per oghje: In modu di mantene a Independenza è a Libertà, U Vietnam deve esse un paese forte è stabile, u guvernu ùn deve micca sottovalutà a vuluntà di e persone, è di novu u populu deve esse unitu cum'è un fronte, rispettu di e lege è di i regulamenti cumu per cumpiendu i so duveri.

    Una volta, assai grazie per a lettura è spergu chì sta risposta vi suddisfà a vostra dumanda!

A salute.

Footnotes

[19] Napulione III - Wikipedia

[20] Léonard Charner - Wikipedia

[21] Léopold Pallu de la Barrière - Wikipédia

[22] La campagne di 1861 in Cochinchine

[23] Frégates à voiles de 1ze a sonné

[24] 120 canoni - Trois-Ponts!

[25] Saïgon: dock flottante

[26] ILLUSTRAZIONE U 19-01-1867

[27] Histoire contemporaine comprenant les principaux événements qui se sont accomplis depuis la révolution de 1830 jusqu'à nos jours et résumant, durant la même période, le mouvement social, artistique et littéraire

[28] Battaglia di Ky Hoa - Wikipedia

[29] Battaglia di Ky Hoa - Wikipedia

[30] Histoire de l'Expédition de Cochinchine en 1861

[31] Élie de Vassoigne - Wikipédia

[32] Carlos Palanca - Wikipedia, la enciclopedia libre

[33] Attaque des lignes de Ki-Hoa, le 24 février 1861. - Prize de la grande redoute.

[34] Canonnière - Wikipédia

[35] Lorcha (barca) - Wikipedia

[36] Vàm Cỏ - Wikipedia

[37] 15 tấm bản đồ cổ quý về Sài Gòn lần đầu ra Đường sách

[38] Trương Định - Wikipedia

[39] Nguyễn Trung Trực - Wikipedia

[40] Theo dấu người xưa - Kỳ 11: Hỏa hồng Nhựt Tảo oanh thiên địa

[41] Tự Đức - Wikipedia

[42] Seconda intervenzione francese in Messicu - Wikipedia

[43] Tuần báo L 'ILLUSTRATION, Journal Universel 26-7-1862 (4)

[44] Phan Thanh Giản - Wikipedia

[45] Lâm Duy Hiệp - Wikipedia tiếng Việt

[46] Triển lãm "Từ Dinh Norodom đến Dinh Độc Lập 1868-1966"

[47] Hòa ước Nhâm Tuất (1862) - Wikipedia tiếng Việt

[48] Image nantu traihevietnam.vn

[49] Louis Adolphe Bonard - Wikipedia

[50] Tuần báo Le Monde illustré của Pháp số ra ngày 16/5/1863

[51] Trattatu 1874 trà Dinastia Nguyen è Guvernu francese

[52] Tạ Văn Phụng - Wikipedia tiếng Việt

[53] Esercitu di Bandiera Nera - Wikipedia

[54] Ribellione Taiping - Wikipedia

[55] Phong trafficu Văn Thân - Wikipedia tiếng Việt

[56] Nguyễn Trường Tộ - Wikipedia

[57] Guerra franco-prussiana - Wikipedia

BAN U TU
12 / 2019

(Accolta hà visitatu 2,298, visita di 1 oghje)