SOC TRANG - Cochinchina

Hits: 514

MARCEL BERNANOISE1

I. A Geografia Fisica

     A pruvincia face parte di l'immensa piana chì forma a Lower Cochin-Cina. U terrenu hè uniformu chianu, u terrenu più altu hè à pocu pressu à 2 metri sopra u livellu di u mari. Per d 'altra banda, ci sò parechji scavi, in particulare daretu à e dune lungo u Mare di l'Oriente, è in l'Occidenti, à e fruntiere di Rachgia [Rạch Giá] è Cantu [Cần Thơ], induve a terra hè sottu u livellu di u mari. In a stagione di pioggia, u distrittu centru hè inundatu. Fortunatamente, questa monotunia uniforme hè rotta quì è quì da verdure "schermi" furmati da a vegetazione chì cresce in i giongs, isulani sabbiosi di vecchie dune ligeramente alzati sopra i piani circundanti, coperto cù grandi arburi è bambù. Questi giongi sò usati per abitazione. U tarrenu hè alluviale. Ci sò in ogni locu strati di Argil (arcilla) mischju cù a sabbia è a slime coperta da pochi centimetri di terra. Nantu à sta terra uniformemente plana, i letti di i corsi d'acqua sò veramente depressioni in u terrenu, in u quali e piovanu si drenanu è si recullanu à bassa marea; à alta marea, inundanu e banche è fecundanu a terra senza alcun aiutu da l'abitanti.

CANALI

     L'amministrazione hà pigliatu in manu u sviluppu di i canali chì drenanu i territorii per quale passanu, trasfurmendu e regioni inundate, malsane, pantanose, in quartieri fertili è populosi. A ricchezza di a pruvincia hè cresciuta considerablemente durante l'ultimi 20 anni, à causa di l'importante rete netta di canali. U trafficu hè assai aumentatu da u sviluppu di sta reta di strade. I canochi è i sampani chì eranu i mezi primitivi di trasportu nativu sò stati rimpiazzati in più per e vitture motorie. In u 1920, ci sò 54 automobuli in a pruvincia, ora ci sò 112 è questi sò in permanenza aghjunti. Oltre à ste strade, ci sò mezi di cumunicazione per acqua trà a pruvincia è Saigon [Sài Gòn] è Cambogia. I cunsigli à settimana hè u serviziu di "Messageria fluviali" di lanciari trà Saigon [Sài Gòn] è Dai Ngai [Đại Ngãi], chjamendu Mytho [Mỹ Tho], Vinhlong [Vĩnh Long], ghjustu [Sa Đéc], Chaudoc [Châu Đốc], Longxuyen [Xuyên Long] è Cantu [Cần Thơ]. Ci hè ancu un serviziu di lanciari chinesi per passageri è merci da:

  1. Soctrang [Sóc Trăng] à Rachgia [Rạch Giá];
  2. Soctrang [Sóc Trăng] à Phom Penh [Pnôm Pênh], chjamendu à Cantu [Cần Thơ] è Chaudoc [Châu Đốc].

II. Geografia Amministrativa

     A pruvincia hè amministrata da un amnistratore chì cuntrola u travagliu puliticu è amministrativu di a pruvincia è hà un amministratore vicinariu. Esiste una corte di ghjustizia secundaria presiduta da trè magistrati, assistita da un gremiatore di a Corte, è da duie grefiatori assistenti. Ci hè una guarnigione à Soctrang [Sóc Trăng], cù una sucietà di u 1st Regimentu di brusgiaturi Annamite. Ci hè un controller di aduana è excise cun dui assistenti controller, ancu un ispettore di e distilleria à Baixau. A scola (liceu di struzzioni publica) in a cità principali hè diretta da un prufissore, chì tutela ancu l'altre scole in l'internu di a pruvincia. Un accountante hà a carica di u tesoru. A pruvincia hè divisa in 4 distretti amministrativi, guvernati da Phus [Phủ] o Huyens [Huyện], chì sò i delegati di u guvernatore di a pruvincia. Ci hè 12 cantoni è 80 paesi. In a cità principali, ci hè un ospedale appartenente à e surelle "de la Providence de Portieux", subvenzionatu da a pruvincia, è duie scole (I culleghji di struzzioni publiche), unu per i masci, è l’altru per e ragazze, e scole Elementarie sò state aperte in a maiò parte di i paesi. L'urganizazioni sanitarie esistenu digià o sò per circa à esse stallati in tutti i centri impurtanti. L'urganizazione di strumenti, arnesi è apparicchiaturi per l'istruzioni publicu è l'assistenza medica serà pronta.

POPULAZIONE

     A pupulazione di a pruvincia hà aumentatu considerablemente durante l'ultimi 20 anni. L'aumentu ùn hè micca solu per l'eccessu di nascita per e morti, ma ancu, per via di l'immigrazione assai considerableu, à causa di u sviluppu ecunomicu di u paese dopu à a custruzione di canali. In u 1894 a pupulazione incluse 57.000 Annamiti, 38.000 Cambodjani, 10.000 Cinesi, 60 Europei, un totale di 105.000 abitanti. In l'epica sò quì: 117.000 Annamiti, 55.000 Cambodiani, 11.000 Cinesi, 2.500 Minh Huong [Minh Hương] è 164 europei, un totale di 185.000 abitanti. A maiurità di Annamiti sò agricultori. Ci hè una quantità di grandi pruprietarii di terri chì anu acquistatu grandi terreni di terreni chì lascenu à l'agricultori. I Chinesi, per via di a maiò parte à Soctrang [Sóc Trăng], sò numerosi è ricchi. Hanu e distillerie, i serrieri, è a maiò parte di e case di impresa. Parechji piantazioni di u risu propiu.

III. Geografia Economica

    Pruvincia di Soctrang [Sóc Trăng] hà una superficie di 238.000 ettari è ogni parte d'ella hè stata aduprata, è hè guasgi in u cultivo di risu. A cugliera righjunghjenu una media di 260.000 tunnellate, di e quali 80.000 aeree conservate per u cunsumu lucale è per a sementa. L'importu esportatu hè di 180.000 tunnellate, essendu una décima di a totalità di l'exportazione di Cochin-Cina. Ci sò una dicina di culunisti francesi in a pruvincia. Viu di elli, MM Gressier è Labaste sfruttanu vasti tratti di più di 5.000 ettari (circa 12.500 ettari).

INDUSTRIA

     Ci hè dui machini di decorticazione, travagliati da vapore, una di e quali appartene M. Gressier: Situatu in u centru di a so terra pò gestisce 150 tunnellate di risu biancu ogni ghjornu.

BAN TU THƯ
1 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 2,329, visita di 1 oghje)