LONG XUYEN - Cochinchina

Hits: 503

MARCEL BERNANOISE1

     Pruvincia di Longxuyen [Longu Xuyên] hè limitu da e pruvince di Chaudoc [Direttore cuntinentale], Rachgia [Rạch Giá], Cantu [Can Tho], ghjustu [Sa Đéc] e Tanan [Tan An], è occupa una superficie di 120.432 ha in a parti uccidintali di Cochin-Chine.

     Situati ma pocu sopra u livellu di u mari, l'inundazioni annuali causanu un grande inconveniente à a pruvincia. U so clima hè relativamente sanu. Dui picculi fasgioli cummercianti sfracanu a monotunia di i so campi di risu; u nui Sap [núi Sạp] (86 m di altezza) È u nui Ba U [núi Ba Thê] (210m) sò l'elevazioni più alte di questa gamma, i canteri di quale sò travagliati. Dui grandi fiumi trapassanu a pruvincia, u Bassac [Bassac] è u Mekong [Mê Kông]. A cità principale hè cunnessa da parechji strade maiò cù Saigon [Sài Gòn] via Cantu [Can Tho], Vinhlong [Vinh Long] e Mytho [Mỹ Tho], cun Saigon [Sài Gòn] via ghjustu [Sa Đéc] e Mytho [Mỹ Tho], cun Rachgia [Rạch Giá], cun Chaudoc [Direttore cuntinentale] da a strada "des Administrateurs”È da a strada Tritone. I servizii di l'automobile assicuraranu servizii postali è trafficu di ogni ghjornu Cantu [Can Tho]. Numerosi canali dissettanu a pruvincia. Navigazione fiume da barche di u "Messaggeri fluviali”E barche chinese facilitanu u rapportu quotidianu trà Longxuyen [Longu Xuyên] e Saigon [Sài Gòn]. Longxuyen [Longu Xuyên] hè cunnessu cù Pnom Penh [Pnôm Penh] da un serviziu di barche chì navigheghjanu quattru volte à settimana. Ci hè un serviziu di ogni ghjornu à Chaudoc [Direttore cuntinentale] per acqua, fora di u marcuri una sola viaghju in una manera, è u viaghju di ritornu ghjovi. To Rachgia [Rạch Giá] ogni ghjornu.

    U quartu europeu hè situatu annantu à un'isula è separatu da i quartieri nativi è di a Cina. I principali edifizii di l'Amministrazione è e residenze europee sò: A Sala d'Inspezione eretta in u 1905 cù uffizii. L'ospitalu, cumpostu di pavimenti, stanze per u duttore è appartamenti per l'infermiera. A Corte di Ghjustizia è a residenze di u presidente di a Corte è di u ghjudice. L'Uffiziu di u Tesoru cù appartamenti per u tesoru. L'Uffizii postali è di telegrafu cù appartamenti per u Postmaster. L'appartamenti di u Vice-Amministratore è quelli di u direttore di l'opere Pùbbliche, è di i segregatori. U bastimentu di a Scola cù appartamenti per u maestru di scola. L'appartamenti di a pulizza è di a guardia civile. A Casa Customizata hè situata in Myphuoc [Mỹ Phước] è cuntene l'appartamenti di u funziunariu di u Rendimentu. U Bungalow vicinu à i docks di u "Messaggeri fluviali”Hè un palazzu cunfurmatu cù 8 camere è una grande sala centrale. Accantu à ella hè a casa club cù una Biblioteca per l'Europei.

    Trà i opere d'arte avemu da nutà: U ponte di disegnu custruitu in u 1899 chì attraversa u canale chì cunnetta Rach Longxuyen [rạch Long Xuyên] e Bassac [Bassac]. U ponte “Arricu", Custruita in u 1892 annantu à u Rach Longxuyen [rạch Long Xuyên] (sistema Eiffel). Stu ponte misura 176 m, 80. U ponte di Thotnot [Ùn Nốt] di u listessu tipu, misura 138 m.

BAN TU THƯ
4 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiche sò chjuse à mezu à i virguletti hè stata stabilita da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA
◊ ecc.

(Accolta hà visitatu 2,070, visita di 1 oghje)