BEN TRE - Cochinchina

Hits: 612

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografia fisica

situazioni

    Pruvincia di Bentre [Ben tre] hè furmatu da duie isule: l'isula di Minh, situata trà u Co Chien [C ổ Chiên] è u Hamluong [Hàm Luông] fiumi, a parte di u nordu di quale appartene Vinhlong [Vinh Long], è l'isula di Bao, trà u Hamluong [Hàm Luông] è u Sala [Ba Lai]. Hè delimitatu à u nordu è à u nordeste di Mytho [Mỹ Tho], à punente da Vinhlong [Vinh Long], à u suduvestu da Travinh [Tra Vinh], è nantu à u sudu è u sudeste di u mari orientale. U sole di a pruvincia hè furmatu da i dipositi di e trè rame di u fiumu Mekong [Mê Kông] chì passanu pè a pruvincia in u Mare Orientale, è a sabbia chì hè diposita da a alta mare durante u nordu-est Monsson. Ci hè una sorte di terri bassi furmati da u limu accumulatu è da i giongs di sabbia, ex-duna di sabbia. I banche di e rache, un pocu più altu ch'è e pianure, sò cuparti di giardini, a maiò parte di u quali cuntenenu piantazioni di cacao-nuve, è sò sopra à l'inundazioni. Trà i trè grandi affluenti di u fiumu, u Co Chien [C ổ Chiên], u Hamluong [Hàm Luông] è u Sala [Ba Lai] chì attraversanu a pruvincia da nordu à sudu in linee quasi parallele, parechji flussi minacci è canali si ramificanu, è sò fattori essenziali per a vita è a fertilità di stu paese. A superficia tutale hè 170.000 ettari, cun una populazione di 257.216.

MEDI DI COMUNICAZIONE

    Cum'è in ogni locu in Cochin-Chine, i fiumi formanu luntanu i migliori mezi di transitu. I flussi più impurtanti in u Isula Bao, partendu da u nordu, sò:

  1. lu Soc Sai rachettu [rạch Sóc Soài], o flussu;
  2. lu Bentre [Ben tre] fiume, prima chjamatu u racho Mi Longu [rạch Mỹ Long] annantu à quale hè situata a cità principale di a pruvincia. Hè unu di i fiumi più impurtanti, cù numerosi flussi laterali chì finiscinu in u paesi di Huong Diem [Hương Điềm], à mezu à l'isula;
  3. lu Figliu Doc [Sơn Đốc] flussu;
  4. lu Cai Bong [Cai Bong] flussu, cù a so cumunità cristiana;
  5. lu Batri rachettu [rạch Ba Tri], chì hè a strada d'acqua à u mercatu di Batri [Ba Tri], u più impurtante à u sudu di l'isula. Tutti issi flussi partenu in u Hamluong [Hàm Luông] fiume.

    In l'isula di Minh ci sò, in u nordu:

  1. lu Caimon [Cái Mơn] flussu, in continuu sbulicatu trà e banche di giardini fertili, furmendu u centru di una grande e ricca cumunità cristiana;
  2. lu Mocay [Mỏ Cày] strame, annantu à quale hè situata a cità principale di u Mocay [Mỏ Cày] divisione, è quale hè unu di i più grandi mercati di l'isula;
  3. lu Cai Quao [Cai Quao] flussu;
  4. lu Tan Hung [Tân Hưng] flussu;
  5. lu Giong Luong [Giồng Luông] flussu;
  6. lu Bang Cung [Bang Cung] flussu. Sti sei flussi vanu ancu à u Hamluong [Hàm Luông]. Infine, u Chat Cai [Cai Chạt] chì passa da u latu di u Co Chien [C ổ Chiên] per una longa distanza è infine s'unisce à quellu fiume. Stu sistema di corsi navigabili hè statu aumentatu da i canali secondu e esigenze di u cummerciu è di l'agricultura.

II. A Geografia Economica

AGRICULTURA

    Pruvincia di Bentre [Ben tre] hà ghjuntu à u so sviluppu ecunomicu cumpletu A pena guasi un terrenu chì hè improdutatu. Di u so superficiale di 154.000 ettari, 90.000 sò usati per u cultivo di risu, l'equilibriu hè divisu in giardini, piantazioni di cacao è giong in cultivazione diversa, classificati cum'è d'impurtanza secundaria. A pruduzzione tutale di u risu hè valutatu in 150.000 tunnellate. A piantazione di cacao occupanu 4.000 ettari di terra è pruduce 6.000 tunnellate di vitra di copra. L'altre piantazioni cultivanu mangoustani, aranci, mandarine, sapota arburi betel nut, arecas, zucchero etc., è occupanu circa 2.000 ettari di terra. U fruttu cultivatu à Cai Mon [Cái Mơn] hè rinumatu per a so qualità è l'abbundanza. Cai Mon [Cái Mơn] hà ancu una grande è fiorite cumunità cristiana.

INDUSTRIA

  1. E opere elettriche appartenendu à M. LABBE, chì furnenu u putere necessariu per illuminà a cità di Bentre [Ben tre];
  2. Una distilleria per l'estrattà l'alcohol da u risu, appartenente à una sucità chinesa;
  3. Campi di mattoni Tvo è ottu segatori di serra, appartenenti ancu à i Chinesi;
  4. Opere di tintura di Seventynine, diretta da Annamiti è assai famose in e pruvince vicine. Più di 300 famiglie nativi in ​​i cantoni di Batri [Ba Tri] e Minh Tri [Minh Trị] sustenenu si pesca, in mare è in bocca di i fiumi Sala [Ba Lai], Hamluong [Hàm Luông] e Co Chien [C ổ Chiên]. L'esportazione annuale à Saigon [Sài Gòn] e Cho Lon [Ch ợ Lớn] hè circa 100.000kg di gambereti è gambe secche, 20.000 kg di picculi pisci usati cum'è manure è 2.000 pesci secchi;
  5. I picculi negozi di ghjuvelli nativu sò praticamenti in ogni locu, è ancu una dicina di fabbrici matte; 6. L'industria di a seda hè principalmente in u distrittu di Batri [Ba Tri], induve ci sò guasi 200 criatori di verme di seta, è 8 telai nantu à u sistema francese, è 90 telai nativi, ancu 9 spinneries nant'à u sistema francese, è 70 di u sistema Annamite. Questa industria hà da sviluppà considerablemente in i prossimi anni, postu chì l'amministrazione hà aiutatu è incuraghjitu da l'annu passatu. Un mudellu di seta cù a cria di seta hà digià statu stallatu in u cantonu di Bao An [Bao An], è sarà in ordine in u travagliu appena l'apparecchi necessarii sò stati rimessi.

Morice

    L'unichi esportazioni sò cumposti di paddy è copra. Sò venduti in locu à i cummircianti cinesi è à pochi Annamiti, chì li spedinu Saigon [Sài Gòn] e Cho Lon [Ch ợ Lớn]. Ci hè speratu chì u sindicatu agriculu ripiglià stu mistieru è dunque permette à l'Annamiti di sbulicà si da i prublemi intermediarii chinesi.

VISITE

    Simile à a maiò parte di e pruvince occidentali, Bentre [Ben tre] hè furmatu da giongini è immensa pianura di risu, è ùn pussede micca bellezza naturale d'interessu per u viaghjatore.

BAN TU THƯ
4 / 2020

DA:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pittore, hè natu in Valenciennes - a regione più settentrionale di Francia. Riassuntu di a vita è di a carriera:
+ 1905-1920: U travagliu in Indochina è in carica di a missione à u Guvernatore di l'Indochina;
+ 1910: Maestru à a scola di u Far East di Francia;
+ 1913: Studià l'arti indigene è publicà una quantità di articuli eruditi;
+ 1920: Torna in Francia è urganizeghja mostre d'arte in Nancy (1928), Parigi (1929) - pitture di paisaghji nantu à Lorena, Pirenei, Parigi, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, è ancu alcuni souvenirs da u Far East;
+ 1922: Publicazione di libri nantu à Arti Decorative in Tonkin, Indochina;
+ 1925: Hà vintu un grande premiu à l'Esposizione Culuniale di Marsiglia, è hà cullaburatu cù l'architettu di u Pavillon de l'Indochine per creà un inseme d'oggetti interni;
+ 1952: Mure à l'età 68 è lascia un gran numaru di pitture è di ritratti;
+ 2017: U so attellu di pittura hè stata lanciatu cù successu da i so discendenti.

Vede ancu:
◊ Libru "LA COCHINCHINE»- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hồng Đức] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ E parolle vietnamite grasse è italiciche sò cullate in virgulette - stabilite da Ban Tu Thu.

VE MORE:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Part 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Accolta hà visitatu 1,916, visita di 1 oghje)